Cu vise implinite sau suflete impartite, cu ganduri marete sau multa munca uneori in zadar, pentru toti sfarsitul de an ar trebui sa aduca cel putin un gand bun, liniste in suflete, liste de cumparaturi, un bradut sau macar caldura in casa si dragoste in inima. Uneori, aceste vise pot deveni realitate, alteori, ele raman o lista de „dorinte” pentru anul viitor.

Si asa se contureaza un An Nou – 2016 – in care ne punem nadejdea, in care speram sa realizam ceea ce nu s-a implinit in 2015 sau sa continuam ceea ce am inceput in anul care tocmai s-a incheiat.
Speranta ar fi poate cuvantul de ordine, indiferent de ceea ce s-a intamplat in anul care a plecat, alaturandu-se multor ani care s-au dus in coroana varstei fiecaruia.

Speranta ca ni se vor implini dorintele, ca va fi mai bine, ca vom fi mai sanatosi, ca vom avea mai multe pe masa, in casa, pe langa casa sau … in suflete.
Ca bogatia pe care o tot cerem pentru noi si pentru cei dragi ar trebui sa se masoare nu in case, masini, bani in cont, bijuterii sau telefoane schimbate, ci in impliniri ale sufletului.
Dar ca sa le avem, trebuie sa muncim pentru ele, adica sa actionam.
Si poate ca nu ar fi inutil sa reamintim ca un vis ca sa prinda contur, trebuie mai intai „visat”, apoi planificat si nu in ultimul rand lucrat la el cu gandul si cu fapta – adica sa actionam in directia implinirii lui.
Doar asa, sau cel putin asta, este calea pe care o stiu eu, poti spera la implinirea unui vis. Si cine este obisnuit sa munceasca pentru visele lui, stie despre ce vorbesc. Stand acasa pe canapea, desi stiu, e tare comod pentru oricare dintre noi, visele nu vor ramane decat la stadiul de vise.

Si cand uit sa imi planific un vis, incerc sa imi imaginez cum ar fi daca as avea implinita acea dorinta. Si uite asa, imi vine si cheful de munca, si idei pentru a planifica actiunile in directia implinirii lui.
Nu stiu daca sunt retete, dar stiu ca exista vise implinite. Si mai stiu ca pentru fiecare a trebuit sa muncesc, sa ma zbat. Si cand unele nu s-au finalizat asa cum mi-am dorit, nu am incercat sa ma invinovatesc, ci am cautat sa vad unde am gresit si mai ales daca pot sa nu mai gresesc tot in acelasi loc.

As fi vrut sa stiu reteta ca sa o pot aplica si cu alte ocazii, cand lucrurile vor merge nu tocmai bine. Din pacate sau din fericire, viata nu se repeta si nici nu iti da aceeasi ocazie de doua ori. Adica, poate exista doua iubiri, doua joburi, doua relatii de prietenie, dar nici una nu va semana cu alta.
Pentru ca ne schimbam, pentru ca timpul trece, pentru ca varsta nu sta in loc, pentru ca viata merge intotdeauna inainte!

Sper sa fi avut un sfarsit de 2015 plin de vise si va urez sa aveti un 2016 cu realizari!

Material realizat de Delia Gavriliu