Alimentele ultraprocesate

Alimentele ultraprocesate se regăsesc pe mesele tuturor într-o mai mare sau mai mică proporție și ceea ce trebuie reținut este faptul că majoritatea ingredientelor pe care le pregătim în bucătăria proprie trec printr-o formă de transformare, fie că vorbim despre congelare, mărunțire, îmbuteliere în conserve sau tratament termic. Orice intervenție de acest gen modifică într-o anumită măsură compoziția chimică a elementelor constitutive. Totuși, produsele intens tehnologizate sunt cele care parcurg fluxuri industriale complexe, care depășesc cu mult metodele accesibile în spațiul casnic. Acestea reprezintă exact acele preparate care ne împing spre un consum exagerat – mărfuri cu un gust extrem de atractiv, de pildă cremele înghețate, preparatele din carne tocate fin sau produsele dulci de patiserie. Aceste sortimente industriale au adesea un aport uriaș de carbohidrați simpli și alte elemente capabile să genereze rapid o formă de dependență în centrii nervoși.

Elementele provenite direct din natură, cum ar fi produsele pomicole, își modifică proprietățile gustative și densitatea pe măsură ce ajung la maturitate. În schimb, alimentele ultraprocesate intens modificate au atașate de cele mai multe ori compuși sintetici și potențiatori care le prelungesc termenul de valabilitate. Scopul lor principal este de a genera o senzație extrem de plăcută în momentul consumului, fără să se țină cont de consecințele asupra stării de sănătate. Hrana care trece prin transformări masive poate fi declinată într-o multitudine de variante comerciale. În cadrul unităților de procesare a cărnii, aceste tehnologii contribuie la reducerea pierderilor de materie primă, colectând inclusiv fragmentele musculare care nu pot fi îndepărtate cu ușurință prin metode manuale.

Alimentele ultraprocesate din gama pastelor de carne conțin țesut muscular obținut prin procedee mecanice de presare, o metodă ce folosește echipamente industriale concepute pentru a colecta resturile de țesuturi ce rămân pe carcasele de păsări sau alte animale de fermă, care în caz contrar ar reprezenta deșeuri. Aceste resturi sunt măcinate fin până devin o pastă cu structură perfect omogenă. Ulterior, se adaugă substanțe chimice cu scopul de a uniformiza gustul și de a asigura legarea compoziției înainte ca aceasta să fie introdusă în membrane lungi și înguste – de origine animală – pentru a obține forma finală a produsului. Temperaturile ridicate din timpul fabricării și substanțele adăugate distrug cea mai mare parte din valoarea nutritivă, iar substanțele colorante sunt utilizate frecvent pentru a face produsul mai atractiv din punct de vedere vizual.

Comparație între configurația naturală și cea purificată a elementelor dulci

Unele resurse netransformate din natură prezintă o densitate de substanțe dulci similară cu cea a produselor industriale, însă acest aspect nu înseamnă că ele oferă același aport pentru organism. Varianta preluată direct din natură oferă o cantitate mult mai mare de elemente minerale în comparație cu alimentele ultraprocesate; cele din urmă tind să provoace o creștere bruscă și periculoasă a nivelului de glucoză din sânge.

Un anumit tip de substanță dulce purificată provine din prelucrarea tulpinilor unor plante tehnice specifice. Cristalele rezultate din procesarea vegetală sunt supuse spălării, deshidratării și scăderii de temperatură, un flux care elimină complet toate celelalte elemente nutritive. Din acest motiv, produsul industrial este catalogat adesea drept o sursă de energie fără substanță. Acesta furnizează combustibil imediat pentru organism, dar nu aduce niciun aport benefic pentru refacerea țesuturilor.

Acest ingredient purificat este introdus în mod curent în compoziția preparatelor intens industrializate și se poate infiltra nesemnalat în alimentația zilnică prin intermediul unor produse unde nu te-ai aștepta să existe, cum ar fi sosurile destinate preparatelor verzi sau diversele amestecuri aromatice pentru fripturi. În schimb, substanța dulce nativă, atunci când este preluată dintr-un produs vegetal întreg, ajunge în organism împreună cu o mulțime de substanțe utile, elemente protectoare și compuși esențiali. De asemenea, structura sa este însoțită de fibre vegetale care încetinesc procesul de asimilare și blochează pătrunderea unui volum prea mare de substanță dintr-odată în sistemul circulator.

CUM GESTIONEAZĂ CORPUL ALIMENTELE

Tipul de mâncare pe care îl consumi îți modifică digestia

Grăsime blocată: în alimentele neprocesate, cum ar fi migdalele, grăsimea rămâne blocată în pereții celulari naturali chiar și după ce mâncarea este mestecată.
Absorbția în intestinul inferior: structura complexă a alimentelor naturale înseamnă că acestea au nevoie de mai mult timp pentru a fi digerate. Acest tip de hrană are, de asemenea, mai mulți nutrienți de absorbit, așa că absorbția în fluxul sanguin are loc în intestinul inferior.
Absorbția rapidă a grăsimilor: structura naturală a grăsimilor se modifică în timpul procesului de absorbție, făcând-o mai accesibilă pentru digestie. Aceste alimente sunt adesea lipsite de fibre, care altfel ar încetini digestia grăsimilor.
Semnalizarea dopaminei: sarea, zahărul și grăsimile absorbite rapid determină celulele digestive specializate să trimită semnale către creier pentru a produce hormonul numit dopamină.
Calea dopaminei: dopamina este un mesager chimic care transmite semnale de la nivelul creierului mediu către regiunile responsabile cu procesarea recompensei. Acest mecanism este cel care face organismul să se simtă tentat să consume mai multă mâncare nesănătoasă.
Plin de fibre: în alimentele neprocesate se găsesc mai multe fibre, ceea ce face ca organismul să resimtă starea de sațietate mult mai repede. De asemenea, fibrele îmbunătățesc sănătatea intestinală.
Eliberare lentă: carbohidrații sunt descompuși mult mai treptat în cazul alimentelor neprocesate. Această eliberare lentă de energie poate susține organismul pentru perioade mai lungi de timp.
Creșteri bruște ale zahărului: volume mari de zahăr și grăsimi sunt absorbite în fluxul sanguin într-un interval scurt de timp. Acest fenomen poate provoca creșteri rapide ale nivelului de zahăr din sânge.