Legendele vechi spun ca intemeietorii orasului au fost niste marinari germani din Bremen, care, aruncati de o puternica furtuna marina pe tarm, si incantati de frumusetea locului pe care l-au descoperit accidental, au hotarat sa se stabileasca in acest loc.
[trendmag_accordions]
[trendmag_accordion title=”Partea 1″]In actele oficiale, dincolo de orice legenda, orasul a fost intemeiat pe langa abatia condusa de catre episcopul de Livonia: Albert von Buxhoeveden. La rugamintea acestuia, in zona, s-au stabilit, incepand cu anul 1201 si cavalerii teutoni, de neam germanic si asta a dus la o prosperitate nemaintalnita a orasului. Tot datorita ordinului cavalerilor teutoni, de-a lungul timpului, incepand cu cel de-al XII-lea si pana intr-al XIV-lea, orasul de pe malul raului Daugava sau Dvina de Vest, capitala a statului letonian inca de pe atunci, a facut parte din Liga Nordica Hanseatica, fapt ce i-a adus prosperitatea si numeroase avantaje economice.
Aceasta a fost cea mai prospera perioada din viata orasului, datorita multiplelor schimburi comerciale si nu numai, cu celelalte orase care faceau parte din Liga. Insa, odata cu aparitia Reformei religioase, asupra orasului si-au instituit puterea polonezii, inca din anul 1561, iar intreaga comunitate a inceput sa decada. Dupa polonezi, a urmat intrarea orasului sub suzeranitatea suedezilor, a rusilor – dupa cel de-al doilea Razboi al Nordului, apoi, capitala Letoniei a intrat sub ocupatie germana in timpul Primului Razboi Mondial, pentru ca din 1945, sa intre din nou sub tutela ruseasca, din viitoarea Uniune Sovietica.
Anul 1991 a fost anul de gratie atat al orasului, cat si a intregii tari baltice care si-a castigat pe deplin independenta si a inceput sa priveasca increzatoare spre viitor, in prezent, fiind una dintre tarile europene din fostul bloc comunist, cu o rata de crestere economica dintre cele mai mari si care implica la randul sau si o puternica inflorire a intregului oras, facandu-l deosebit de atractiv pentru un numar tot mai mare de turisti.
Si pentru ca am vorbit de turisti si de turism in general, orasul are o multitudine de atractii de oferit, pe de o parte, aflandu-se orasul vechi cu numeroasele sale “comori” arhitecturale, iar pe de cealalta parte, orasul nou cu intreaga sa “oferta” foarte generoasa, de cluburi, baruri, concerte si alte locuri de distractie pentru toate varstele si gusturile. Apreciindu-se ca din tot raul poate iesi si un lucru bun, cazul acesta il ilustreaza cel mai bine, orasul de pe Daugava, datorita faptului ca toate populatiile care l-au stapanit la un moment sau altul, si–au pus amprenta si pe arhitectura orasului, in acest mod, imbinandu-se intr-un mod armonios, mai multe stiluri arhitectonice care ii dau unicitate si au facut posibila inscrierea orasului vechi, in Patrimoniul Mondial UNESCO.
Asa ca, va invitam in pas de plimbare, intr-o “calatorie imaginara”, sa descoperim, cele mai importante atractii ale capitalei letoniene.[/trendmag_accordion]
[trendmag_accordion title=”Partea a 2-a”]Si cum am putea incepe aceasta calatorie mai bine, decat “plecand” din orasul vechi, mai exact din punctul 0 al cetatii si anume :”Piata Primariei” sau a “Sfatului” cum o numesc localnicii. Aceasta este piata principala a orasului, locul unde de secole pulseaza viata cetatii in toate formele ei, si care este si in prezent una dintre cele mai frumoase si mai mari piete publice cunoscute. In foma de patrat, Piata gazduieste in permanenta concerte si alte evenimente culturale organizate in spatiu deschis, toate acestea, culminand, in luna iulie a fiecarui an, cu un Concurs National de Cantece si Dans, pe o scena de dimensiuni impresionante amenajata chiar in centrul pietii.
Asa cum era de asteptat, Piata Primariei, are, pe una dintre laturile sale, exact cladirea cu acest nume si mai ales cu aceasta functie . Cladirea “Primariei”, ce dateaza din secolul al XIII-lea, este o constructie in vechiul stil gotic, cu trei etaje si cu un turn ce gazduieste alta atractie: ”Ceasul Orasului”, orologiu existent in acest loc inca din anul 1334 si care este functional si in zilele noastre. Pe langa orologiu, in fata Primariei se regaseste si “Statuia lui Roland”, inalta de aproximativ 7 metri, care il omagiaza pe unul dintre “salvatorii” orasului, Printul Roland, nepotul regelui Carol I, print ce s-a facut remarcat in luptele date de catre letoni in fata cuceritorilor. Statuia a fost construita de carte sculptorul german Neumann Wilhelm in anul 1896, si il reprezinta pe print in una dintre pozele sale cele mai caracteristice, in picioare si cu sabia ridicata in aer, gata de lupta contra dusmanilor orasului sau. Desi a rezistat distrugerilor Primului Razboi Mondial, odata cu intrarea tarii din anul 1945 sub dominatia sovietica, noii lideri au vazut statuia ca fiind “incomoda”, si au dispus mutarea ei din piata.
Odata cu independenta, locuitorii din Riga, impreuna cu municipalitatea, au hotarat readucerea statuii la locul ei original, astfel ca, din luna mai a anului 2000, o copie foarte fidela a statuii originale (care a fost din pacate, distrusa) a redevenit unul dintre cele mai importante simboluri ale pietii si ale orasului in integralitatea sa. Independenta este un cuvant deosebit pentru letonieni in general, si in special, pentru locuitorii orasului Riga, si asta face ca sa fie perfect justificata existenta in oras, al unui “Monument al Libertatii”, monument-simbol al orasului si nu numai, care comemoreaza toti soldatii ce au cazut la datorie, in timpul Razboiului pentru Independenta din anul 1918.
Monumentul, in intregime din granit si cupru, are o inaltime de 42 de metri si a fost inaugurat in anul 1935, fiind creatia mai multor artisti locali, selectati in urma unui concurs national. Aceasta “marturie vie “ a trecutului, este in prezenta intr-un loc cat se poate de pasnic, monumentul situandu-se in mijlocul unui parc, numit al Libertatii, iar in imediata sa apropiere, exista alte obiective turistice de interes si anume:”Universitatea “ si “Catedrala din Riga”.
“Catedrala din Riga”- unul dintre cele mai importante lacase de cult ale orasului, are o istorie destul de zbuciumata, deoarece a fost nevoit sa reziste de-a lungul veacurilor, atat diferitelor invazii si cuceriri, cat si altor calamitati naturale cum ar fi incendiile sau cutremurele de pamant.
Ctitorie a episcopului Albert, intemeietorul orasului, edificiul religios, dateaza din anul 1211, si este tributar stilului gotic timpuriu, avand o fatada impresionanta si un turn de peste 15 metri, in care se afla amplasat un ceas ce indica data, ora si temperatura. Catedrala in interiorul sau, mai detine o orga, foarte veche, 3 altare, unul principal si doua secundare, precum si o splendida colectie de vitralii bogat ornamentate ce aminteesc de vietile Sf. Apostoli si de perioada in care acestia si-au facut ucenicia.
Si pentru ca suntem la capitolul edificii de cult, nu putem trece peste un alt simbol religios al orasului si anume “Biserica Sf. Petru”, care la randul ei, dateaza tot de la inceputul existentei comunitatii: anul 1209, fiind singura cladire care a rezistat intacta marelui incendiu ce s-a abatut asupra orasului in anul 1350. Considerata prin aceasta, ca tine de domeniul miracolului, biserica a fost de mai multe ori, in decursul secolelor reabilitata si reconfigurata, in prezent, in arhitectura ei, regasindu-se mai multe stiluri, de la cel romanic, trecand prin gotic si ajungand pana la barocul tarziu.
Biserica, in toata complexitatea sa, se afla situata pe un deal, in apropiere de malul raului Daugava, si ofera din turnul sau inalt de peste 20 de metri, o minunata panaorama a intregului oras. Pe langa turnul principal, biserica mai are si un alt turn mai mic, ce este dispus cu 3 clopote, ce in trecut, prin sunetul lor, chemau intreaga comunitate la rugaciune, dar si mai importat de atat, spre a fi informata de catre starostele cetatii asupra evenimentelor importante ce urmau sa se desfasoare in oras, sau aupra primejdiei unei alte invazii.
Intr-un oras cu o asa de bogata istorie, era imposibil sa nu gasim si un “Muzeu National de Istorie”, muzeu ce este gazduit incepand cu anul 1920 de Castelul Riga. Muzeul, la originea lui, a fost infiintat in anul 1869, si are in patrimoniul sau impresionante colectii ce vizeaza istoria, arta si cultura letona, precum si o numeroasa colectie numismatica, de artefacte antice si costumatii populare, iar in fiecare an, in functie de sezon este gazda numeroaselor expozitii tematice, care atrag o multime de vizitatori, atat localnici cat si din intreaga lume.[/trendmag_accordion]
[trendmag_accordion title=”Partea a 3-a”]Alte doua muzee, care desi aflate in aceeasi cladire au regim de vizitare separat, sunt: “Muzeul National Leton de Arta” si “Muzeul de Arta Arsenal”. Ambele se gasesc in partea centrala a orasului, iar primul dintre ele si cel mai important, a fost infiintat in anul 1902, iar cel de-al doilea, care este practic o expozitie permanenta de sine statatoare, in cadrul celui dintai, a fost fondata in anul 1988. Daca in expozitia permanenta ce se afla gazduita intr-o vasta sala, se regasesc opere ale unor artisti apartinand curentelor moderne, avangardiste, in muzeul national, arta, in toate formele ei de exprimare, se regaseste de la inceputurile ei, trecand prin toate perioadele creatoare, incluzand Renasterea si pana la Romantismul secolului al XIX-lea, cu cei mai de seama artisti ai intregii tari.
Pe langa arta si istorie, Riga va mai poate incanta si cu un “Muzeul al Fotografiei”, un “Muzeu al Navigatiei”, un altul al “Cailor Ferate” precum si unul dedicat “Soarelui”, “Farmaciei”, sau singular in felul sau, un “Muzeul de Arta Straina”.
Alaturi de muzee, un loc obligatoriu de vizitat ar fi si impunatoarea cladire a unei vechi bresle de comercianti de origine germana si care se numeste “Casa Capetelor Negre”. Cladirea, foarte veche, datand din secolul al XIV-lea, este situata in orasul vechi, in zona centrala a sa si reprezinta un punct de referinta in istoria comerciala si nu numai, a intregii asezari, precum si stransele legaturi comerciale ce existau in acele timpuri.
In perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, intregul edificiu, a fost grav avariat in urma bombardamentelor, iar restul dezastrului a fost desavarsit de catre sovietici, asa ca cu incepere din anul 1995, locuitorii orasului au fost nevoiti sa reia reconstructia casei de la 0. In urma eforturilor sustinute, pe parcursul celor 4 ani de refacere, s-a putut da, din nou, viata vechii cladiri, ce in prezent intr-o parte a ei, este si casa Bursei de Stat Letone, iar in cea mai mare parte este alocata vizitarii.
Un alt punct de referinta pentru partea veche a orasului este cel in care isi are sediul Parlamentul Leton. Intreaga cladire ce sugereaza un palat florentin, este conceputa in stilul architectural renascentist, si dateaza din anul 1867, iar initial, a fost destinata sa fie Casa Cavalereasca Vidzemes-un fel de palat de vanatoare. In timpul dominatiei sovietice, a fost sediul reprezentatilor sai, iar mai apoi, s-a trasformat in ceea ce se numeste azi “Cladirea Parlamantului Leton”- si poate fi vizitata de turisti o singura data pe an, in principiu, de ziua nationala, in mod gratuit. Insa nu doar partea veche a orasului prezinta interes turistic, ci si partea mai noua, iar unul dintre simbolurile acesteia, este impunatorul “Turn Radio-TV”, cu inaltimea sa de 380 de metri, situat pe insula Zakusala, de pe mijlocul raului Daugava, fiind unul dintre putinele turnuri de acest fel din lume.
Considerat ca al treilea turn ca inaltime din statele europene, constructia lui a durat 7 ani, lucrarile finalizandu-se in anul 1986. Este unul dintre putinele turnuri din lume construite pe trei piloni, tocmai ca sa reziste conditiilor climaterice nefavorabile, iar turistii au acces in varful lui, cu ajutorul unor lifturi, atat pentru a admira intregul oras, cat si pentru a vedea chiar mai departe spre Golful Riga si Marea Baltica in zilele cu cer senin.
Pentru cei care doresc ca intre “momentele culturale” si intalnirile cu prietenii, prin multimea de cafenele si baruri din oras, sa se desfete si cu o plimbare in natura, le recomandam atat :”Parcul Bastejkalns” loc foarte popular printre studenti si nu numai, cat si “Parcul Vermanes”- cea mai mare gradina publica a orasului.
Infiintat in anul 1814 de catre municipalitatea orasului, gradina in sine, a trecut prin mai multe modificari, in zilele noastre prezentandu-se ca o suita de gradini mai mici, fiecare cu specificul ei, separate de pavilioane. Pe suprafata ei de peste 5 hectare, isi gasesc “casa” o multime de specii de plante si arbori, unele dintre acestea fiind specii ocrotite, pe cale de extinctie.
Iar pentru cei mari si mai ales pentru cei mici, cea mai potivita plimbare, se poate face in “Gradina Zoologica din Riga”, infiintata in anul 1912, institutie ce ofera adapost la peste 3000 de specii de animale, unele dintre ele foarte rare, dar si comune. Pe langa spatiile aferente propriu-zis animalelor si habitatului lor, gradina dispune si de o varietate de cafenele, locuri unde copii pot intreactiona intre ei, prin jocuri distractive, precum si un spatiu destinat picnicurilor si practicarii sporturilor in aer liber.
Acesta sunt doar cateva “destinatii” despre care am vorbit in “calatoria noastra imaginara”, din multimea de optiuni pe care orasul de pe Daugava ni le pune la dispozitie cu o mare generozitate, si tot se poate spune este ca, Riga este un oras ce merita sa fie pe indelete explorat ori de cate ori ne programam o vacanta.[/trendmag_accordion]
[/trendmag_accordions]
Nusha Davilla
