Cu o carieră de peste două decenii și jumătate în arhitectură și design interior, Arh. Andra Raluca Tăutu este un nume de referință în domeniu. Fondatoarea Arkia Creative Home, companie specializată în proiecte de design și consultanță în amenajări interioare, dar și în consultanță pentru achiziții, Raluca Tăutu și-a construit reputația prin viziune, profesionalism și atenție la detalii. În cadrul Arkia, creează conexiuni între clienți și resursele potrivite, iar în rolul de ambasador Spain in Touch aduce pe piața românească produse de top, redefinind standardele în amenajări premium.
Care sunt lecțiile învățate de Andra Raluca Tăutu pe parcursul celor 26 de ani?
Întotdeauna trebuie să fii în stare să experimentezi, să nu te lași niciodată pradă disperării, iar când nu mai poți, să faci doi pași în spate și să privești dintr-un alt unghi. Cel mai important e să nu fii soloprenor, să nu vrei să le faci singur pe toate, ci să înțelegi că ai nevoie de oameni în jurul tău, că fiecare dintre ei aduce valoare proiectului. Și, foarte important: să înveți să asculți.
Care a fost cel mai greu proiect din portofoliu pe parcursul acestor ani?
A fost un proiect în care clientul mi-a spus:
Acesta e terenul, vreau A,B,C, acesta e bugetul, de aici încolo te descurci.
Și era un buget de jumătate de milion de euro într-o perioadă în care această sumă la ora actuală ar însemna un milion și jumătate de euro. Să știi că trebuie să faci totul, sa ai totul sub control astfel încât să iasă și bine și frumos și la un anumit standard de calitate este o adevărată provocare, indiferent cât know-how ai. A fost o experiență care a venit cu foarte multe responsabilități dar și cu foarte multe lecții valoroase pentru mine și echipa mea, pentru care sunt recunoscătoare.
Dar cel mai drag proiect?
Același, pentru că a fost unul din puținele proiecte în care, după ce clientul a aprobat niște idei de arhitectură și design pe care i le-am propus, mi-a oferit întreaga libertate să fac lucrurile așa cum cred eu, în ritmul meu. Astfel, rezultatul a fost o casă care și acum, după 15 ani de zile, e practic exact așa cum am făcut-o eu, inclusiv tabloul de pe perete pus de mine încă e acolo. Așa că cel mai greu proiect a devenit pentru mine cel mai frumos proiect de până acum.
De ce alegi pentru portofoliul Arkia branduri de mobilier europene și nu românești?
Brandurile pe care le-am ales au avut drept criteriu calitatea, a fost important ca produsul să fie la un anumit standard, iar prețul să fie un preț corect. O lungă perioadă de timp nu am găsit colaboratori în România care să aibă prețul corect pentru produsul respectiv. 2025 vine cu surprize și probabil în 2026 veți vedea în portofoliul nostru și câțiva producători români (acum suntem în proces de cercetare și verificare), la care nivelul de calitate și preț să fie echitabil.
Care e partea preferată a arhitectului Andra Raluca Tăutu din tot ce face după atâția ani?
Partea mea preferată e să stau cu clientul față în față și să descopăr din priviri și din pauzele dintre vorbe ce-și dorește, să transpun totul într-o primă prezentare, iar apoi clientul să zică “Da, asta este exact ceea ce îmi doream”. Îmi aduce cea mai mare bucurie atunci când văd că, după o discuție în care lucrurile par inițial haotice, pot să creez linii artistice, să fac ordine în haos și să scot la lumină exact ceea ce îi aduce bucurie și satisfacție clientului.
Îmi aduce pasiune faptul că tot ce am creat până acum și ce încerc să creez generează zâmbete pe fețele oamenilor când intră în aceste spații și că sunt în continuare folosite și după 10 și după 20 de ani, exact așa cum le-am gândit eu. Acesta e și motivul care mă face să merg mai departe, orice s-ar întâmpla.
Cum arată casa visurilor tale?
Cred că nu e vorba de casă în sine, ci despre locul în care să fie casa. Aș vrea să fie înconjurată de cât mai multă natură, cu o priveliște care poate să fie către munți sau un lac, fie către mare, sunt deschisă la ambele variante. Mi-ar plăcea să văd un apus de pe terasă și un răsărit din dormitor. În mintea mea, este o casă minimalistă din punct de vedere al spațialității, nu îmi doresc spații imense; poate singurul spațiu supradimensionat ar trebui să fie bucătăria, pentru că îmi place să gătesc și să mă adun acolo cu familia și cu prietenii. Restul spațiilor trebuie să fie funcționale, dar pline de mobilă, de tablouri, de lucruri care să-mi aducă aminte de călătorii, de viața mea și de oamenii dragi din jurul meu.
Ce probleme identifică Andra Raluca Tăutu în piața românească de arhitectură?
În primul rând există multă falsă informație și o suprasaturație de idei și propuneri care nu sunt sustenabile. Așa cum presa e plină de fake news, la fel e plină și piața de arhitectură și construcții. Trăim într-o lume FAST FORWARD. Lumea se grăbește foarte tare să obțină rezultatul dorit și nu își ia timp să analizeze soluții, materiale, furnizori. Există din păcate clădiri nou construite pe repede-înainte, fără să se dea timp proceselor standard de execuție. Acest ”pe repede-înainte” nu este bun, duce la niște decizii pripite din punct de vedere al proiectării și aduce cu sine multe riscuri. Noi la Arkia comunicăm mult despre mișcarea slow pe care o aplicăm în domeniul nostru: ne luăm timp și spațiu pentru a construi etapă cu etapă, pas cu pas, cu grijă la detalii și cu asumarea responsabilității pentru lucrare în fața clientului.
Care sunt provocările cu care te-ai confruntat în cei 26 de ani de carieră?
Provocarea a fost să trec de la a lucra cu planșetă, cu creioane, stilouri, cu T-uri, la toată partea de tehnologie. Să te adaptezi an de an, zi de zi la partea de programe și de cum să le integrezi în activitatea ta. La ora actuală, dacă nu știi cum să folosești inclusiv inteligența artificială în ajutorul tău, pierzi mult în fața concurenței.
Ce mă frustrează și îmi creează disconfort e această împărțire a meseriei noastre în arhitecți de clădire și arhitecți de interior. Arhitectul este unul singur și, dacă ne uităm la marii arhitecți din Europa, ei nu gândesc spațiul doar ca o coajă, ei se gândesc și la designul interior și la cum e împărțit spațiul. Tu, ca arhitect, ar trebui să ai viziune asupra întregului. Ce mi se pare că s-a pierdut împărțind arhitectura în specializări punctuale este această viziune pe care ar trebui să o aibă arhitectul. Noi, în România, suntem pe ultimele locuri în lume ca număr de arhitecți pe cap de locuitor, iar ceea ce este imperios necesar e să avem arhitecți care ies de pe băncile facultății ca profesioniști ancorați în realitate, care au o viziune de ansamblu asupra lumii din jur. Dacă asta nu se întâmplă pe băncile facultății, se poate întâmpla la următoarea etapă din viața lor: la primul job, atunci când își întâlnesc mentorul.
Prin stilul meu de lucru, prin felul în care fac training pentru colegii mei, echipa mea, prin discuțiile cu furnizorii și clienții, îmi aduc și eu contribuția la acest fenomen și sper că de acum încolo, prin efort comun al industriei, lucrurile să se echilibreze pentru următoarele generații de arhitecți.
