Diana Palotaș, psiholog, specialist în neuroștiințe și fondator NEUROS, vorbește despre una dintre marile provocări ale prezentului: cum învățăm să avem grijă de creier înainte ca acesta să ne semnaleze că este suprasolicitat. De la Brain Mapping și neuroplasticitate la prevenție, longevitate și impactul stilului de viață asupra sănătății cerebrale, Diana Palotaș explică pe înțelesul tuturor cum putem transforma știința într-un instrument concret pentru o viață mai echilibrată și mai sănătoasă.
După succesul Brain Event 2026, care a adus la București experți internaționali de prim rang în neuroștiințe și longevitate, fondatoarea NEUROS, Diana Palotaș, vorbește despre lecțiile evenimentului, viitorul neurotehnologiei și necesitatea unei schimbări de paradigmă: să nu mai avem grijă de creier doar atunci când apare o problemă, ci să investim în sănătatea lui pe termen lung.
În ultimii ani, sănătatea creierului a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte la nivel mondial. Ce a determinat-o pe Diana Palotaș să transforme această misiune într-un proiect de amploare, precum NEUROS?
Totul a pornit de la o întrebare foarte simplă: de ce avem atât de multe informații despre cum să ne îngrijim corpul, dar încă știm atât de puțin despre cum să ne protejăm și să ne înțelegem creierul?. În practica mea de psiholog și specialist în neuroștiințe am întâlnit foarte mulți oameni care se confruntau cu anxietate, epuizare, dificultăți de concentrare, probleme de somn sau schimbări de dispoziție și care, de multe ori, ajungeau să se învinovățească pentru ceea ce li se întâmplă. Am construit NEUROS din dorința de a aduce o perspectivă integrată asupra creierului, în care psihologia, neuroștiința, tehnologia și prevenția să se întâlnească. Nu cred că sănătatea creierului trebuie să devină o preocupare doar atunci când apare o boală. Cred foarte mult în prevenție, în educație și în intervenții cât mai timpurii.
La conferința Brain Event 2026 din luna iunie ați reunit unii dintre cei mai importanți specialiști internaționali în neuroștiințe și longevitate. Care au fost cele mai valoroase concluzii pe care le-ați desprins din acest eveniment?
Prima concluzie este că longevitatea nu înseamnă doar mai mulți ani, ci mai mulți ani buni. Ne interesează perioada în care rămânem lucizi, autonomi, conectați și plini de energie. A doua este că somnul, emoțiile și corpul nu se pot separa. Aproape fiecare vorbitor a ajuns, pe drumul lui, la aceleași fundamente: somn, mișcare, relații, gestionarea stresului. A treia este că nu există un protocol universal. Ce funcționează pentru unul poate să nu funcționeze pentru altul, de aceea personalizarea este direcția. Pentru mine, cea mai frumoasă concluzie a fost una legata de public: mii de oameni au venit la Sala Palatului într-o zi de sâmbătă ca să învețe despre creierul lor. Asta spune ceva despre felul în care se schimbă interesul pentru sănătatea mintală în România.
Brain Mapping este un termen pe care îl auzim tot mai des, însă puțini oameni înțeleg cu adevărat ce presupune. Cum ar explica Diana Palotaș, pe înțelesul tuturor, această investigație?
Foarte pe scurt, Brain Mapping-ul este o modalitate de a obține informații despre modul în care funcționează creierul, prin măsurarea și reprezentarea anumitor aspecte ale activității sale. Este important însă să facem diferența între ceea ce poate arăta o astfel de evaluare și ceea ce oamenii își imaginează uneori că arată. Nu este o „fotografie a personalității” și nu poate spune singură dacă o persoană este fericită, traumatizată sau anxioasă. Valoarea apare atunci când datele obținute sunt interpretate de specialiști și corelate cu istoricul persoanei, simptomele, comportamentul și evaluarea clinică. În acest fel, putem obține o perspectivă suplimentară asupra modului în care funcționează creierul acelei persoane.
Mulți asociază Brain Mapping doar cu afecțiunile neurologice grave. În realitate, cine ar trebui să facă o astfel de evaluare?
Acest tip de evaluare, nu este necesar doar persoanelor cu diagnostice neurologice. Poate fi util oricui simte că ceva nu funcționează cum ar trebui, dar nu are o explicație clară: oboseală persistentă, somn agitat, anxietate, iritabilitate, dificultăți de concentrare, blocaje emoționale, scăderi de performanță sau senzația de „ceață mentală”. Este util și pentru copii și adolescenți cu dificultăți de atenție sau de reglare emoțională, pentru persoane aflate sub stres prelungit și pentru cei care vor să înțeleagă cum își pot optimiza funcționarea cognitivă.
Ce informații poate oferi o hartă funcțională a creierului despre sănătatea unei persoane?
Poate arăta cum se distribuie activitatea pe diferite frecvențe și zone, cât de bine comunică regiunile între ele, dacă există semne de hiperactivare (tipice pentru stres și anxietate), de subactivare sau de dezorganizare, și cât de flexibil este creierul în adaptarea între stări. Aș sublinia un lucru foarte important: o hartă cerebrală nu reprezintă un diagnostic în sine. Creierul este extrem de complex, iar interpretarea trebuie făcută întotdeauna în context clinic.
Diana Palotaș, spuneți-ne care sunt cele mai frecvente afecțiuni sau dezechilibre care pot fi identificate cu ajutorul Brain Mapping-ului?
Cele mai des întâlnite sunt tiparele asociate cu stresul cronic și anxietatea (activare excesivă, dificultatea de a intra în repaus), tiparele legate de somn perturbat, dificultățile de atenție și concentrare, dezechilibrele legate de reglarea emoțională și starea de burnout, în care creierul are resurse tot mai puține. Vedem și urmele unor traume sau ale unui stres prelungit.
Brain Mapping poate contribui la depistarea timpurie a unor afecțiuni neurodegenerative, precum Alzheimer sau Parkinson? Cât de importantă este intervenția precoce?
Brain Mapping-ul nu diagnostichează afectiuni precum Alzheimer sau Parkinson. Diagnosticul este responsabilitatea medicului neurolog și se bazează pe evaluare clinică, teste neuropsihologice, imagistică și, uneori, biomarkeri. Ce poate face harta funcțională este să arate modificări de funcționare care merită urmărite și să ofere un reper pentru monitorizare în timp, totul în colaborare cu medicul. Intervenția precoce este însă extrem de importantă. Cu cât identificăm mai devreme modificările cognitive sau funcționale și înțelegem mai bine factorii de risc, cu atât avem mai multe oportunități pentru monitorizare, intervenție și adaptarea stilului de viață sau a tratamentului, acolo unde este cazul.
Există beneficii și pentru persoanele care nu au un diagnostic medical, dar se confruntă cu anxietate, stres cronic, burnout sau dificultăți de concentrare?
Desigur, acesta este unul dintre contextele în care o evaluare poate fi relevantă. Foarte mulți oameni ajung să creadă că dificultățile de concentrare, memoria mai slabă sau oboseala mentală sunt pur și simplu „parte din viață”. Uneori însă, aceste simptome pot fi asociate cu somnul insuficient, stresul cronic, suprasolicitarea sau alte mecanisme care merită investigate. Unul dintre beneficiile unei evaluări este că poate transforma o experiență foarte subiectivă, „simt că nu mai funcționez ca înainte”, într-un punct de plecare mai structurat pentru discuția cu specialistul și pentru construirea unui plan de intervenție.
În ce măsură Brain Mapping poate personaliza tratamentul unui pacient, comparativ cu abordările clasice?
Brain Mapping-ul nu ar trebui să înlocuiască evaluarea clinică, ci să o completeze. Atunci când avem mai multe tipuri de informații despre un pacient, putem construi o imagine mai complexă și putem lua decizii mai bine individualizate. Personalizarea înseamnă să nu tratăm doar o etichetă sau un simptom, ci să încercăm să înțelegem persoana din spatele lor: cum doarme, cum funcționează cognitiv, ce nivel de stres are, ce comportamente are, care este istoricul său și ce obiective are.
Odată identificat un dezechilibru cerebral, ce tipuri de terapii sau intervenții pot fi recomandate?
Evaluarea depinde foarte mult de contextul clinic al persoanei. Intervențiile pot include psihoterapie, modificări ale stilului de viață, intervenții asupra somnului, exercițiu fizic, tehnici de reglare a stresului, antrenament cognitiv sau, în anumite situații, intervenții medicale recomandate de medic. În unele contexte pot fi luate în considerare și intervenții de neuromodulare, însă acestea trebuie recomandate și realizate în condiții medicale adecvate. Nu există o rețetă universală pentru creier. Tocmai acesta este motivul pentru care evaluarea individuală este atât de importantă.
Care sunt cele mai frecvente mituri pe care le întâlnește Diana Palotaș atunci când vorbește despre sănătatea creierului?
Unul dintre cele mai frecvente mituri este că „ne folosim doar 10% din creier”. Un altul este că dacă ai o problemă de memorie sau de concentrare, înseamnă automat că există o boală neurologică. Nu este neapărat așa. Somnul, stresul, anxietatea, epuizarea și foarte mulți alți factori pot influența funcționarea cognitivă.
Mai există și mitul că putem lua un supliment și rezolva problema. Evident, nutriția și anumite deficiențe pot avea un rol important, dar sănătatea creierului nu poate fi redusă la o pastilă sau la un supliment. Și poate cel mai periculos mit este ideea că trebuie să așteptăm să apară o problemă înainte să ne ocupăm de creier.
Cum influențează stilul de viață – alimentația, somnul, mișcarea și gestionarea stresului – rezultatele unui Brain Mapping?
Enorm. Un somn insuficient, un stres prelungit, o perioadă cu multă cafea sau alcool, sedentarismul sau un ritm epuizant se pot reflecta în felul în care funcționează creierul. Brain Mappingul este o imagine a momentului, nu o etichetă permanentă. Somnul insuficient, stresul cronic, sedentarismul sau o alimentație dezechilibrată pot influența funcționarea cognitivă și starea generală a organismului. În același timp, rezultatele unei evaluări trebuie interpretate ținând cont de contextul în care au fost obținute. De aceea, pentru noi, Brain Mapping-ul nu este o fotografie definitivă a unei persoane, ci mai degrabă o informație care trebuie privită în context și, atunci când este cazul, urmărită în timp.
Creierul are o capacitate extraordinară de adaptare, prin neuroplasticitate. Putem, într-adevăr, să ne “antrenăm” creierul pentru a funcționa mai bine?
Neuroplasticitatea este una dintre cele mai fascinante proprietăți ale creierului. Creierul se modifică în funcție de experiențele noastre, de ceea ce învățăm și de mediul în care trăim. Dar neuroplasticitatea nu este magie. Nu înseamnă că putem transforma orice aspect al creierului prin simpla repetare a unor exerciții. Putem însă susține funcționarea cerebrală prin învățare continuă, activitate fizică, somn adecvat, interacțiuni sociale, gestionarea stresului și activități care ne provoacă cognitiv. Creierul are nevoie de provocări, dar și de recuperare. Uneori, oamenii cred că pentru a-și „antrena” creierul trebuie să facă permanent mai multe lucruri. În realitate, și pauza este parte din proces.
Dacă fiecare dintre noi ar putea face doar trei lucruri pentru a-și proteja sănătatea creierului pe termen lung, care ar fi acestea?
În primul rând, un somn de calitate și suficient. În al doilea rând, mișcare fizică regulată. Nu trebuie să devenim sportivi de performanță. Important este să avem un corp activ. Și, în al treilea rând, relații umane reale. Creierul nostru este profund social. Conexiunea cu ceilalți, sentimentul de apartenență și interacțiunea socială au un rol important în sănătatea noastră emoțională și cognitivă. Dacă aș putea adăuga un al patrulea lucru, ar fi să avem grijă de modul în care ne gestionăm stresul. Nu putem elimina stresul, dar putem învăța să nu trăim permanent în modul „urgență”.
După succesul ediției din acest an, ce urmează pentru proiectul NEUROS? La ce surprize să ne așteptăm în perioada următoare?
Brain Event a fost doar una dintre etapele unei misiuni mai ample. Ne dorim ca NEUROS să continue să fie o platformă prin care publicul din România să aibă acces la informații de calitate despre creier, sănătate mintală, neuroștiințe și longevitate.
În perioada următoare vom continua să dezvoltăm proiectele educaționale și medicale ale companiei și să aducem mai aproape de public expertiza internațională în neuroștiințe. Nu vreau să dezvălui încă toate proiectele pe care le pregătim, dar pot spune că direcția este foarte clară: mai multă educație, mai multă prevenție și o abordare din ce în ce mai personalizată a sănătății creierului.
Diana Palotaș, spuneți-ne – dacă ați putea schimba un singur lucru în modul în care oamenii privesc sănătatea creierului, care ar fi acela?
Aș vrea să schimbăm mentalitatea de la „mă ocup de creier când apare o problemă” la „am grijă de creier înainte să apară problema”. Sănătatea cerebrală nu începe în cabinetul medicului și nici la primul simptom. Începe în fiecare zi, prin felul în care dormim, mâncăm, ne mișcăm, gestionăm stresul, învățăm și ne conectăm cu ceilalți.
Și aș mai vrea să dispară stigma din jurul sănătății mintale. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate față de propria persoană. Pentru mine, aceasta este misiunea NEUROS: să facem sănătatea creierului mai ușor de înțeles, mai accesibilă și mai prezentă în cultura prevenției din România.
