Bratislava - capitala de la poalele Hrad-ului

Legenda spune ca numele orasului provine din numele pe care il purta un nobil care avea resedinta aici, dar, care, era foarte putin darnic cu cei care locuiau atunci in cetate. Asa ca, locuitorii cetatii s-au gandit ca daca vor numi asezarea dupa numele nobilului, isi va schimba atitudinea, si intr-adevar asa a fost, prima biserica din cetate, a fost ridicata din donatia oferita de catre acesta.

[trendmag_toggles]
[trendmag_toggle title=”Partea 1″]Cea mai veche mentionare scrisa a orasului Bratislava, este din anul 907 e.n., insa, asezarea era cunoscuta inca de pe vremea imperiului roman, deoarece, aici, se gasea unicul vad al Dunarii care masura cateva sute de kilometri si care, era folosit de obicei de catre trupele militare romane.
In perioada de inceput al secolului al IX-lea, s-a format statul medieval ce a purtat numele de Moravia Mare, iar asezarea din jurul castelului ce domina intreaga zona, a devenit un punct important in noul stat, insa, independenta nu a durat foarte mult, deoarece Moravia cu tot cu Bratislava, au intrat pentru o perioada de mai bine de 1000 de ani, sub stapanire straina.
Primii invadatori au fost maghiarii, urmati de catre otomani in secolul al XVI-lea, cand, au obligat pe cei dintai sa-si mute capitala statului chiar in acest oras, si de atunci si pana in anul 1830, domnitorii coroanei maghiare au fost incoronati in Catedrala Sf. Martin, din partea centrala a cetatii, actualmente situata in Stare Mesto (Orasul Vechi). Intre secolele al XVI-lea si al XIX-lea, orasul, tributar privilegiilor de capitala in imperiul Casei de Habsburg, a cunoscut o extrem de mare inflorire pe toate planurile, de la cele sociale si politice, pana la cele economice si culturale, devenind o mare metropola europeana a timpului sau.
Insa, odata cu anul 1784 – cand resedinta regilor maghiari s-a mutat la Budapesta, a urmat o intreaga perioada de incet dar sigur declin, totul culminand cu razboaiele napoleoniene, cand orasul a fost aproape complet distrus.
Dupa Primul Razboi Mondial – cand de asemenea, orasul a avut de suferit, Bratislava a castigat din nou statut de capitala a nou formatei Republici Cehoslovacia, iar 20 de ani mai tarziu, la presiunile Germaniei hitleriste si odata cu anexarea Cehiei si Moraviei, a devenit capitala Slovaciei. Odata cu incetarea celei de-a doua conflagratii mondiale, Bratislava isi pierde statutul de capitala a Cehoslovaciei in favoarea rivalei ei traditionale: orasul Praga, luandu-si revansa abia in anii ’90 ai secolului trecut cand, odata cu prabusirea comunismului, cele doua tari hotarasc in mod pasnic dupa “Revolutia de catifea”, sa-si continue existenta in mod separat, Cehia cu capitala la Praga, iar Slovacia cu capitala la Bratislava.

Si pentru ca am vorbit de simboluri ale orasului, este imperios necesar sa incepem cu cel mai important edificiu, mai exact, cel care domina intregul oras – Castelul Hrad sau Bratislava cum a mai fost denumit. Asezat pe un deal, tocmai pentru a avea o pozitie strategica in vederea sustinerii orasului, vechiul castel cu patru turnuri, isi are prima atestare documentara in secolul al XII-lea, si desi a trecut prin multe vicisitudini ale timpurilor, a reusit sa-si pastreze maretia si autenticitatea pana in prezent.
Cel mai important si mai vizitat loc din castel este Turnul Coroanei, deoarece, este locul unde dintotdeauna s-au pastrat bijuteriile familiei regale, iar intre alte doua turnuri din cele 4 existente, este amenajata o platforma care ofera turistilor un loc ideal de a se delecta cu o splendida panorama a intregului oras si a regiunii inconjuratoare. Construit in sobrul stil gotic renascentist, castelul Hrad inca mai poarta asupra lui amprenta numeroaselor batalii la care a fost martor, iar la intrarea in acesta, se regaseste un coridor lung de cca 30 m, precum si o scara centrala conceputa tot in stil renascentist, care duc la Muzeul National Slovac, ce a fost amenajat in acest spatiu incarcat de istorie.
Impunatoarea constructie medievala are in perimetrul ei mai multe curti interioare ce poarta nume ca de exemplu: Curtea Leopold, Curtea de Onoare si Bastionul Lugiland, si care, la randul lor, sunt strajuite de porti din piatra ce se numesc: Poarta Viena (1712), Poarta Sigismund (cea mai veche dintre ele, datand din secolul al XV-lea) si Poarta Sf. Nicolae. Rolul acestor curti interioare este foarte important, deoarece de obicei in aceste zone, au loc numeroase festivaluri atat cu caracter medieval cat si modern, precum si o intreaga suita de concerte ce atrag un public foarte numeros, venit din toate partile tarii, cat si din strainatate.
[/trendmag_toggle]
[trendmag_toggle title=”Partea a doua”]Tot in ceea ce priveste castelele si palatele, Bratislava se mai poate mandri cu alte doua “bijuterii” arhitecturale si anume: “Palatul Grassalkovick” si “Palatul Patriarhal”.

Primul dintre ele, a fost construit pentru un magnat maghiar ce purta acest nume in anul 1760, sub atenta indrumare a arhitectului austriac Anton Mayerhofer, si impresioneaza prin arhitectura sa – dominata de stilul barocului tarziu cu multiple influente ale stilului rococo, aspect ce ii da grandoare si opulenta. Pe langa edificiul propriu-zis – care gazduieste printre altele si o impresionata colectie de arta, palatul isi incanta vizitatorii si cu o minunata gradina conceputa in stil frantuzesc, unde se regasesc numeroase specii de flori si plante cu un colorit atat de divers, incat prin ele insele alcatuiesc o incantare pentru ochi.
Incepand cu anul 1919, palatul a fost sediul Comandamentului Militar Teritorial si ulterior, a devenit resedinta oficiala a Presedintelui Republicii Slovace, situatie ce se regaseste si in prezent, aici fiind sediul Presedintiei si locul unde se desfasoara intalnirile de stat.
Cel de-al doilea – “Palatul Patriarhal”, se remarca prin trei detalii ce ii dau caracterul de unicat. Primul dintre ele, este acela ca aici se afla statuile tuturor celor care au fost patriarhi ai Slovaciei de-a lungul timpului, cel de-al doilea, este cel care face referire la impresionanta Sala a Oglinzilor, sala care detine o numeroasa colectie de oglinzi ce provin din diferite perioade ale timpului si unde se desfasoara anumite concerte, mai ales cele apartinand genul ecleziastic sau clasic, precum si alte festivitati ale orasului, de o anumita solemnitate. Cel de-a treilea detaliu, este dat de catre originala colectie de tapiserii ce este gazduita de palat intr-o monumentala expozitie dedicata acestei arte, unele dintre aceste tapiserii fiind de origine englezeasca si datand din secolul al XVII-lea, iar altele, sunt piese rare de tapiserie folosite cu precadere de catre anumiti membri ai casei regale, regi si domnitori. In prezent, o mare parte din Palatul Patriarhal este rezervata Primariei Orasului, care isi are sediul principal aici si mai cu seama, unde se organizeaza receptiile si alte intalniri cu caracter simbolic, ca de exemplu, oferirea de decoratii sau Pe langa aceste importante edificii, orasul de pe malurile Dunarii se mai mandreste si cu alte asemenea “palate particulare” cum ar fi: “Palatul Mirbach” care, in prezent, adaposteste in el, “Galeria de Arta” a orasului, galerie ce contine o intreaga colectie de opere ale artistilor slovaci, atat cei care au creat de-a lungul timpului cat si cei ce apartin curentelor artistice contemporane (Martin Benka, Ludovit Fulla, Jan Kupecky, etc). Alaturi de Mirbach, un alt palat atrage prin frumusete si grandoare numerosi turisti. Este vorba de “Palatul Palffy”, palat ce se afla in centrul vechi al orasului si care a fost construit incepand cu anii 1700, la comanda bogatului nobil de origine maghiara Leopold Palffy.

Aici, in aceasta somptuoasa resedinta nobiliara, in saloanele incarcate de obiecte de arta , unde se aduna la baluri intreaga aristocratie a tarii, a cantat pentru prima data, in anul 1762, la varsta de 7 ani, W. A. Mozart – “copilul-precoce” al muzicii clasice internationale.

Palatul Palffy mai are in componenta sa si un imens domeniu de vanatoare, in prezent, acesta, fiind transformat intr-un parc admirabil, ce inconjoara intregul domeniu, parc care gazduieste in lunile de vara concerte si evenimente artistice in aer liber, cum ar fi piese de teatru de amatori sau artisti la inceput de drum in cariera.
[/trendmag_toggle]
[trendmag_toggle title=”partea a treia”]Insa, turistii, care viziteaza Bratislava nu au doar palate si parcuri la dispozitie pentru petrecerea timpului, ci si numeroase alte locuri publice, si asa cum este de asteptat la un oras atat de vechi si plin de istorie, viata cetatii de acum si din tipuri demult, se desfasoara in “Piata Principala“ a orasului (“Stara Trznica”). Piata, marginita de cladiri vechi minutios renovate, este in prezent un loc popular de intalnire, atat pentru turisti, cat si pentru localnici, insa, existenta ei ca loc de promenada si de desfasurare a vietii cetatii, dateaza din anul 1810, si tot aici, se gaseste o minunata fantana arteziana numita Fantana lui Roland, fantana ce a fost construita din piatra din ordinul imparatului Maximilian al II-lea in anul 1572, si, care, are in centrul ei, figura acestuia in chip de cavaler in armura. Dincolo de aspectul ei estetic, fantana a avut de la inceputul ei, mai degraba un rol practic, fiind una dintre primele surse de apa potabila ce deservea locuitorii orasului.
Deoarece a suferit mai multe trasformari edilitare in timp, forma ei initiala nu a fost pastrata, insa caracterul a ramas, aici desfasurandu-se multe serbari si evenimente populare, expozitii periodice si datorita numeroaselor cafenele si baruri ce isi intind mesele pe o suprafata cat mai mare, piata in sine O asezare cu o asa vechime nu putea sa nu aiba in buna traditie crestina, si o bogata viata spirituala, Bratislava fiind considerata “cetatea cu 100 de lacase de cult”. Cel mai vechi si mai impozant dintre acestea este maretul edificiu al Catedralei Sf Martin, loc traditional de incoronare al regilor maghiari, si a carei piata de temelie dateaza din secolul al XII-lea, ceea ce face ca aceata sa fie cel mai vechi lacas de cult al asezarii. La fel ca si alte biserici de factura gotica si acesta este dominata de un turn inalt de peste 50 m, care, in prezent, serveste ca spatiu muzeal si adaposteste o coroana si alte simboluri ale regalitatii, ce erau utilizate la ceremonialul ce insotea incoronarea propriu-zisa a regilor.
Aici s-au format cei mai ilustri oameni de cultura si de stiinta slovaci de-a lungul timpului, universitatea prin studiile ce erau audiate aici, punand un mare accent pe cercetarea fenomenelor stiintifice ce apartineau astronomiei, fizicii, medicinei, matematicii si a altor stiinte, numele in sine al acestei institutii, fiind dat de numele unei planete micute ce apartine sistemului nostru solar. In prezent, in vechea cladire, isi au sediul Facutatea de Arte si Teatru, precum si un Muzeu al Universitatii.

Situat pe ambele maluri ale Dunarii, orasul Bratislava a fost pus in situatia de a crea puncte de legatura intre partea mai veche si mai noua si mai moderna a orasului. La aceste “puncte de legatura” au contribuit numerosi specialisti in domeniu, iar rezultatul muncii lor este pe deplin satisfacator pentru intreaga comunitate, atat din punct de vedere al functionalitatii, cat si datorita numarului mare de turisti care sunt atrasi de cele doua “monumente“ ale arhitecturii navale moderne si anume, principalele poduri ale orasului.
Primul dintre ele, care poarta denumirea de Podul Nou al orasului, este amplasat deasupra fluviului, si urmareste vechea conducta de alimentare cu apa a orasului vechi. Construit in anul 1960 si avand o forma de evantai – aspect greu de obtinut, a castigat numeroase premii internationale la competitiile de profil, datorita design-ului sau unic. In apropierea lui si chiar si la baza acestuia, se gasesc numeroase cafenele care ofera celor ce le trec pragul, nu doar un sortiment bogat de mancaruri din bucataria traditionala, ci si o impresionanta vedere panoramica asupra fluviului si a zonei inconjuratoare.
Cel de-al doilea pod – alta capodopera a ingineriei, se numeste Podul Apollo si este o constructie relativ recenta, anul in care a fost dat in folosinta pentru public si trafic, fiind 2005. La fel ca si in cazul Podului Nou, si acesta a fost greu de conceput si de finalizat, deoarece are o marime impresionanta, lungimea acestuia, fiind de peste 231 m, iar in structura sa, regasindu-se peste 5000 de tone de otel de cea mai buna calitate.
Functionalitatea sa este de necontestat, deoarece are peste 4 benzi de rulare, care fac legatura in oras pe axa nord-sud, insa dincolo de asta, din punct de vedere turistic, reprezinta la randul lui, un punct de reper important, datorita panoramei oferite si a locurilor de petrecere a timpului liber aflate in vecinatatea sa.
Ca si in celelalte capitale europene si Bratislava este dotata cu o Gradina Botanica si Zoologica, care, pe langa speciile ce isi au caminul aici, ofera si o intreaga varietate de activitati recreative, adresate atat celor mari dar si celor mici, precum si numeroase parcuri si alte locuri de distractie, ce fac din orasul de la poalele Hrad-ului o destinatie de vacanta pentru toate varstele si toate gusturile.