De IONESCU este un brand 100% romanesc, a carui fondator este Ionut Rus si care, pe langa calitatile antreprenoriale incontenstabile, a constientizat potentialul extraordinar al unei resurse interne, de mult uitate: canepa. Iar a lua canepa din stadiul de seminte si a ajunge sa-i dai forma pentru a imbraca barbatii, este un proces dificil si frumos, dar care, iti ofera bucuria si energia necesare pentru a continua si evolua!
Am stat de vorba cu omul din spatele brandului pentru a afla ce sta in spatele acestei frumoase intiative, care este filosofia “De IONESCU“, cum a ajuns sa iubeasca canepa, care sunt directiile spre care se indreapta. Va invitam la un dialog deschis, onest si bine ancorat in realitate, cu cel care a dat viata acestui brand si care tine aceasta activitate in miscare: Ionut Rus!
Buna si bine ai venit in paginile revistei Famost!
Strasnic! Va multumesc pentru invitatie.
Spune-ne de unde aceasta pasiune pentru moda si pentru promovarea canepii?
Pasiunea pentru moda s-a manifestat timpuriu, ca o impatimire pentru bun gust si dichiseala. Copilarind la bunici, imi aduc aminte cum refuzam sa ies din casa daca hainele cu care ma imbraca bunica nu se asortau. Ea, olimpiana in atitudine, dadea doar din mana a lehamite si raspundea in stil caragialesc – ”Mofturi!”. Asa s-a infiripat elanul inspre armonia si simetria vestimentara. Pasiunea pentru canepa, de cealalta parte, a zacut in stare latenta, a hibernat, vreme de 25 de ani, incoltind contingent in timpul unui periplu in India si Nepal. Departe de casa, am descoperit comoara din bucatarie, din pricina unui japonez care-mi povestise cum, cea mai strasnica bucata de canepa pe care el puse mana – si avea peste 30 de ani experienta in domeniu – fusese o bucata de canepa romaneasca, adusa de un roman in Franta, imediat dupa ‘90. Din acel moment, folosind o locutiune superlativa evreiasca – Cantarea Cantarilor -, canepa a devenit pentru mine un fel de Planta Plantelor.
Ionut Rus este omul din spatele brandului De IONESCU. Mai exista si alte persoane care sunt implicate in aceasta activitate si care crezi ca ar trebui mentionate?
Multumesc pentru intrebare. As vrea sa multumesc in special familiei aici, mamei, tatalui si surorii mele, care m-au sprijinit inca din momentul in care am plantat prima samanta a vointei pe taramul concretului. Merita mentionati si le multumesc pe aceasta cale bunicilor mei, matusii, unchiului si nu in ultimul rand, partenerei-mele-in-crime, Sandra. Toti acestia au crezut in mine si m-au sprijinit fiecare, dupa posibilitati, spiritual si financiar. Il salut cu aceasta ocazie si pe Sorin – consultantul nostru pe partea de design si croitorie, pe Cristian, un fenomen de om si fotograf, si pe toti cei care au contribuit si contribuie activ la brandul De IONESCU – Paul, Baptiste, Dorin, Vlad, Tudor T., Alin, Mihai, Andra, Razvan, Tudor G., Cosmin, Dan, lui Felix si trupei Acoustic Lovers.
De unde numele acestui brand, avand in vedere ca multi care activeaza in acest domeniu isi folosesc propriul nume sau inventeaza ceva cu totul nou? Iar „De IONESCU” pare a fi undeva pe la mijloc …
Morfologia numelui ”De IONESCU” este urmatoarea: ”ION” este la baza un cuvant din greaca veche, participiul prezent al verbului ἰέναι (ienai), ”a merge”, fiind tradus drept ”mers”. De unde si la Eminescu, Hyperion este ”cel care merge pe sus”. ”-ESCU” este un sufix ce apartine patrimoniului national, o trasatura definitorie a culturii romane, la fel ca si codrul eminescian sau colesa cu branza de burduf. Istoria termenului este foarte interesanta. Prima forma aparuta in secolul al XIV-lea a fost ”-ascu”, o adaptare locala a traditiei Proto-Indo-Europene ”-iskos”. In secolele XVII-XVIII, dat fiind faptul ca, drepturile politico-teritoriale erau acordat doar celor mai ”nobili” dintre locuitorii unei regiuni, romanii – in special prin Scoala Ardeleana – potenteaza descendenta latina a neamului, intrucat latinii erau ”nobili”, iar dacii erau vazuti ca ”barbari”. Este exact opusul a ceea ce avea tovarasul Ceausescu sa faca doua secole mai tarziu, punctand latura noastra dacica in detrimentul ”imperialistilor vestici”. Astfel, urmand cursul celorlalte limbi latine (lat.”-iscus”, fr.”-esque”, it.”-esco”), ”–ascu” este latinizat in ”-escu”. Aceasta adaptare onomastica din perioada Evului Mediu a avut la baza si necesitatea administratiei locale de-a distinge intre membrii societatii. In fine, mot a mot termenul se traduce drept ”fiul lui”. Asadar, Ion+escu devine ”fiul mersului”.
Drept emblema a brandului am ales cucul, o pasare rebela, nonconformista, misterioasa – caci zboara mereu noaptea si nimeni nu stie incotro. Este un simbol al spiritului calator, al libertatii si eternitatii (de unde si expresia ”cat o fi cucul” sau ”cat o canta cucul”). Este pasarea care nu-si face niciodata cuib si care rataceste mereu singura (”singur cuc”). In fine, cucul este o pasare sacra in ornitologia romaneasca fiind in acelasi timp si drapelul Eternei Reintoarceri. In credinta populara, cucul canta de Buna Vestire sau de Baglovestenie, pe 25 martie, zi care poarta chiar si numele de Ziua Cucului. Asadar, intrucat viziunea noastra consta tocmai in re-vitalizam canepii romanesti si re-aducerea bunei vestiri a canepii in Romania, am ales aceasta pasare rebela drept figura centrala. Frunza de canepa am mascat-o atent in coada cucului.
Cine te-a incurajat sa faci acest pas indraznet? Sau totul a plecat de undeva din interior?
Raspunsul la aceasta intrebare este un ghiveci intre toti cei mentionati anterior si dorinta – daca nu serioasa, cel putin sincera – de-a reanima si regenera istoria canepii in Romania. Am beneficiat, este drept, si de sprijinul celor care au pastrat vie traditia canepii dupa ’89, fie reusind sa cultive canepa, fie prelucrand fibra adusa din strainatate.
Ce face concret Ionut Rus in cadrul acestui brand? Care iti sunt atributiile in mod concret?
Consider ca sunt util tocmai prin inutilitatea mea. Folosind un termen din mondo-urile japoneze, sunt precum gaura rotii de la bicicleta. In mod practic, sunt singurul care nu face nimic, dar care leaga si tine toate spitele laolalta, iar astfel roata se-nvarte si fiecare spita isi vede rostul implinit.
Tot ceea ce se face in cadrul „De IONESCU” foloseste ca tesatura doar canepa?
Da, toate produsele faurite pana in acest moment sub tutela brandului De IONESCU sunt din fibra naturala de canepa. Am incercat sa evitam amestecurile de canepa cu bumbac, spre exemplu, din nazuinta de-a ramane tocmai un brand de canepa. Asta nu inseamna faptul ca suntem obtuzi sau ca am tras zavorul la usi si ferestre si ne lepadam absolut de celelalte fibre naturale. Se poate ca pe viitor sa gasim o intrebuintare si acestor amestecuri. Pentru moment insa, fibra de canepa este ceea ce ne defineste ca brand.
Ca brand, doar preluati tesatura/materialul si ii dati viata sau va ocupati si de intreg procesul de cultivare/procesare al canepii?
Pentru prima colectie, cu sprijinul unor artizani locali, am reusit sa procesam planta de canepa. Pornind de la fibra, pe care am achizitionat-o gata topita si melitata, am ajuns la produs finit, urmand procesul de filare, tesere, finisare, vopsire si asamblare. Americanul ar zice c-am ajuns from crop to shop, from dirt to shirt. Intregul proces a fost unul local, savarsit in Romania, cu asistenta mai multor ateliere si-a unor palmasi talentati, iscusiti si inventivi. Viziunea noastra este sa realizam o ”Integrata”, si anume, sa dezvoltam etic si constiincios intregul lant valoric al canepii: de la samanta la pravalie, prin care sa imbracam toti romanii, si nu numai, in haine din fibra naturala de canepa.
In descrierea de pe website-ul www.deionescu.com, scrie ca „sarbatorim imperfectiunea ca noua estetica a frumosului”. La ce va referiti aici, avand in vedere ca face parte din filosofia brandului?
A sarbatori ”imperfectiunea ca noua estetica a frumosului” presupune intai de toate credinta in frumusetea defectului natural. Cu alte cuvinte, neregularitatea tesaturii de canepa – specifica si celorlalte fibre liberiene – este ceea ce noi celebram ca sensibilitate estetica. In genere, panza de canepa este ”imperfecta”: un fir apare mai gros ori mai subtire decat altul, in comparatie, spre exemplu, cu o fibra sintetica unde, dintr-o rola de 50 de metri, totul este identic. De aceea, noi nu zamislim niciodata doua haine la fel, ci fiecare produs De IONESCU are o eleganta rustica unica, aparte, prin cusaturile si fibrele careia freamata tocmai aceasta perfectiune imperfecta proprie si naturii noastre umane.
Care ar fi cele mai importante caracteristici ale tesaturii din canepa? Cu ce se diferentiaza ea de celelalte materiale?
In comparatie cu o alta fibra liberiana, precum inul, canepa este mai trainica, mai rezistenta si mai durabila. In analogie cu tesatura de bambus, canepa este un mai bun absorbant, in timp ce, in opozitie cu bumbacul, canepa nu necesita insecticide, pesticide sau fungicide pentru a creste, dand nastere unei fibre 100% naturale, organice si biodegradabile. Mai mult decat atat, canepa produce de doua ori mai multa fibra pe aceeasi suprafata si necesita, pentru un metru liniar de tesatura, de cinci ori mai putina apa decat bumbacul. La fel ca si in cazul vinului, tesatura de canepa imbatraneste frumos, devenind mai moale, mai fina si mai placuta cu fiecare spalare, in comparatie cu fibrele sintetice care incep sa se deterioreze dupa cateva spalari. Panza de canepa este o solutie excelenta si pentru igiena dumneavoastra personala, fiind hiperalergenica si deci recomandabila tuturor celor cu piele sensibila sau celor susceptibili de reactii alergice. Ea te protejeaza impotriva razelor soarelui si-a radiatilor UV, avand factor de protectie natural si este rezistenta la molii, insecte, bacterii, abraziuni si apa sarata. Tocmai de aceea, in perioada marilor descoperiri geografice, funiile corabiilor erau realizate din fibra de canepa. In fine, poti umple o enciclopedie intreaga cu istoria si beneficiile acestei plante.
De unde aceasta dorinta a ta de a scoate in evidenta si de a promova acest material?
…
