Irina Kuhlmann este persoana care vorbeste si actioneaza pe baza experientelor traite si analizate, in care si-a demonstrat intai ei apoi celor care au apelat la serviciile sale, ca solutiile si metodele aplicate sunt eficiente si dau roade. Iar cele mai bune dovezi in acest sens sunt acelea in care cei ce au obtinut rezultate se intorc, pentru ca vor mai mult de la ei, isi doresc sa evolueze si sa obtina maximul in ceea ce fac.
Incercam sa intelegem mai bine si sa patrundem in aceasta fascinanta lume a coaching-ului prin intermediul unui foarte interesant si deschis dialog avut cu Irina Kuhlmann, pe care vi-l prezentam in continuare si in care am abordat subiecte legate de activitatea ei, ce inseamna cu adevarat meseria de coaching, stil de viata, experiente, alaturi de multe alte lucruri, pe care suntem siguri ca le veti gasi utile.
Buna, Irina Kuhlmann si bine ai venit in paginile revistei Famost! Faci coaching de performanta de foarte multi ani … spune-ne cand ti-a intrezarit aceasta idee si care a fost motivatia principala in luarea acestei decizii?
Este o poveste lunga despre care nu povestesc prea des, deoarece a fost extrem de dureroasa. E adevarat ca ea m-a propulsat spre ceea ce sunt astazi, lucru ce m-a facut sa fac pace cu ea. Voi concretiza pe cat posibil ce este cel mai important din ea.
Ideea de a fi coach profesionist a aparut ca urmare a unei perioade de timp indelungata in care am lucrat cu mine ca sa-mi recapat sanatatea, ce devenise foarte precara in urma unui accident. Fiind pe terasa casei intr-o dimineata rece de martie, mi-am pierdut instant constienta si am cazut fara niciun control. M-am ales cu o comotie cerebrala usoara si o afectiune destul de grava asupra cervicalei. Mi s-a propus sa ma operez, insa am refuzat de teama de a ajunge in carucior. Am urmat diverse terapii – unele alternative – care m-au ajutat mult. In paralel, am lucrat cu mine si mintea mea …
A fost o perioada de suferinta fizica si sufleteasca intensa, cu durere profunda si multe simptome, ce a dus la un moment dat la somatizarea lor: adica afectiunea fizica se redusese la minim, insa simptomele ramasesera programate in minte si in corp.
Din disperarea de a-mi recapata sanatatea si a trai o viata normala, am intrat intr-un proces de autocunoastere si dezvoltare personala si spirituala. Trebuia sa-mi invat mintea si corpul ca nu mai am suferinta care sa genereze simptomele. Nu exista niciun medicament pentru asta, ci doar lucru cu mintea mea si reprogramarea ei si cat mai multa liniste sufleteasca. Usor de spus …
Asadar, profesia de coach a aparut ca o consecinta a acestei perioade de reflectie, evaluare, gasirea de raspunsuri legate de mine si viata mea. O perioada in care mi-am dat seama ca suntem si putem mult mai mult decat credem, insa este important sa ne gasim acea formula proprie si personalizata, datorita diferentelor atat de mari dintre noi.
Cand ma refer la diferenta ma gandesc la acea parte nevazuta din noi – subconstientul ce ne conduce din umbra si in care avem stocate experiente de viata, credinte, frici, amintiri de tot felul, care ne determina personalitatea, modul de a gandi, simti si actiona si pana la urma modul in care ne traim viata. Acel ceva ce ne determina sa facem alegerile pe care le facem in orice sau sa lasam pe altii sa faca alegerile pentru noi.
In determinarea de a-mi recapata sanatatea, am inceput sa studiez programare neurolingvistica, hipnoza ericsoniana si sa ajung la coaching. Se plia perfect pe ideea de a afla cat mai mult adevarul propriu si a trai in acord cu el, lucru ce mi-a placut intotdeauna. Intrebarile de coaching te ajutau sa faci asta. Adevarul este ca nu mi-a placut niciodata sa primesc sfaturi sau sa fiu caracterizata de o persoana din afara mea. Cine m-ar putea cunoaste mai bine ca mine?
In paralel, am studiat mult despre minte si cum functioneaza ea, despre dezvoltarea personala si spirituala si am aplicat tot felul de tehnici si metode. Ma fascina cunoasterea naturii umane si modul in care ne putem transforma, sau mai bine zis – apropia de ceea ce suntem cu adevarat, dincolo de tot felul de “programari” la care am fost supusi inca de la nastere.
Am lucrat mult cu mintea mea, cu gandurile care ne schimba instant starea emotionala si fizica. Am descoperit credinte si blocaje ce ma impiedicasera sa-mi indeplinesc dorinte importante in viata mea. Am introdus meditatie si yoga zilnic si multe alte practici. A fost o transformare radicala cu mine.
A durat 7 ani pana m-am eliberat complet de ultimele simptome care persistasera de-a lungul intregii perioade: senzatia puternica de ameteala – ca si cum eram pe un vapor pe o apa agitata, pierderea instanta a energiei si durerea de cap. Imi recapatasem complet sanatatea si echilibrul si in plus – castigasem foarte multe abilitati legate de evolutia si dezvoltarea mea ca om si cu care puteam sa realizez multe lucruri.
Intre timp, am ajuns la concluzia ca vreau sa renunt la a ma reintoarce in cariera de business si sa devin coach profesionist, sau mai bine zis sa fac o combinatie si anume sa fiu coach pentru oameni de business si cei care vor sa atinga inalta performanta cu ei si viata lor.
Am continuat sa fac si alte formari de coaching si programe de leadership si dezvoltare personala pentru a putea lucra in mod holistic si cat mai complet cu oamenii.
Se afla coaching-ul pe lista ta in perioada adolescentei, cand fiecare se gandeste ce isi doreste in viata, ce drum sa aleaga si ce i s-ar potrivi?
Nu … nici nu stiam ce este. Inca de mica imi doream sa fiu ceva “deosebit” dar nu stiam mai exact ce anume. Am cochetat cu sportul si muzica si am fost un elev foarte silitor si mereu premiat. Din fericire, am avut multa libertate si sprijin din partea parintilor mei.
Coaching-ul, abordat intr-o maniera profesionala, este menit sa ajute oamenii. Te-a incantat mai mereu aceasta dorinta de a ajuta oamenii sau ti-ai descoperit-o pe parcurs? Care au fost primele impulsuri in aceasta directie?
Cred ca mi-a placut mereu sa ajut oamenii, chiar daca uneori a fost interpretat gresit. Uneori poate chiar m-am implicat mai mult decat ar fi trebuit sa o fac. Primele impulsuri au fost la scoala, cand dadeam lectiile gata facute colegilor. Punctul maxim a fost cand am lasat pe cineva sa copie la examenul de bacalaureat si pentru ca eram un elev foarte bun, am fost doar penalizata cu scaderea destul de mult a notei meritate, in loc sa pierd examenul.
A existat o persoana (sau poate mai multe) care sa te sustina neconditionat in aceasta frumoasa calatorie a coaching-ului?
Da, fiul meu atat de drag, care m-a incurajat si inspirat tot mereu.
Ce facea Irina Kuhlmann inainte de coaching? Care era experienta ta profesionala?
Inainte de perioada aceea de suferinta si transformare personala de care am povestit, dezvoltasem o cariera in business. Traiam in Danemarca de la inceputul anului 1990, unde m-am specializat in General Business si Export Consultancy. In ‘97 am fondat propria firma cu rolul de a facilita conexiuni de business intre companii daneze si romanesti. La un moment dat, am inceput colaborarea cu o firma daneza ce detinea o parte din business in Romania, devenind dupa un timp unul dintre angajatii ei.
Responsabilitatea principala pe care am avut-o a fost atat management si business development pentru firma subsidiara din Romania cat si asigurarea unei colaborari productive si de succes intre cele doua culturi: romana si daneza. Inspirata si initiata in stilul de management si leadership danez, am coordonat activitatea intregii afaceri din Romania, avand in subordine intreaga directiune si cei 200 de angajati la acea vreme. Traiam si aveam biroul in Danemarca si petreceam mai multe zile in fiecare luna la firma din Romania.
In vara lui 2003 am renuntat la acest job plecand cu familia in Germania. Acolo am intrerupt activitatea profesionala datorita provocarilor pe plan de sanatate despre care am scris deja.
Concret, care sunt directiile carora se adreseaza activitatea ta? Ce domenii abordeaza Irina Kuhlmann?
Mi-am indreptat atentia spre oameni de business – in mod special manageri, directori si antreprenori – cat si oameni care vor inalta performanta cu ei si viata lor, care vor sa exceleze. De ce? Pentru ca ma identific cu ei si pentru ca in acea perioada speciala de transformare, am reflectat tare mult la ce as fi putut sa fac diferit, ca sa am mai mult succes in business si in general in viata, pentru a avea mai multe rezultate si mai multa satisfactie.
Asadar, pentru doritorii din aceasta nisa care vor transformari radicale, abordez toate ariile de viata. Doar avand un echilibru in toate poti atinge satisfactia vietii. In plus, daca ne focalizam doar asupra unei arii, celelalte care nu prea functioneaza “bruiaza” din umbra si ne saboteaza succesul si implinirea sufleteasca. Chiar daca focusul este asupra a ceea ce-si doreste omul – sa zicem de exemplu afacerea pe care o detine/un proiect anume – intotdeauna ajungem sa lucram si cu omul din spatele ei. Nu poti lasa personalitatea acasa in timp ce esti la munca.
In cazul oamenilor de afaceri si celor care au echipe, lucram mult si pe partea de Leadership. Mai sunt si cazuri in care clientul vrea programe scurte in care lucram doar pe un subiect anume, cum ar fi: time management, project management, inteligenta emotionala, productivitate, coordonare echipa, etc.
Ce ai identificat ca element esential, ca cineva sa aiba succes in urma contactului cu tine si a coaching-ului propriu-zis?
Sa lucreze cu propria persoana si sa aplice cele invatate si descoperite in procesul de coaching. Eu ghidez omul, insa el este cel care lucreaza, aplica, face toata munca de transformare.
Cum descoperi tu si cum identifici necesitatile fiecarei persoane in parte care apeleaza la tine? Poate ea vine la tine cu o anumita problema, dar adevarata problema poate fi in alta parte …
Coachingul se bazeaza pe intrebari ce il ajuta pe om sa constientizeze lucruri, sa gaseasca solutii pe care altfel nu le-ar fi gasit, sa descopere adevaruri despre el, sa ajunga la adevarata lui personalitate si autenticitate. Asadar, intrebari puse cu multa maiestrie: intrebari potrivite la timpul potrivit. Uneori lucram cu ceva si in consecinta se rezolvau si alte lucruri fara vreo alta interventie.
Cum au fost primele sedinte de coaching pentru Irina Kuhlmann? Au decurs normal, in cel mai profesional mod sau au existat si ceva emotii?
Evident, au fost emotii, mai ales ca la inceput nu ai increderea cea mare in abilitatile tale de coach. Ea vine cu timpul. Pentru ca nu urmezi un script sau o formula exacta … din contra! In plus este foarte important sa poti asculta omul la mai multe nivele deodata. Asculti ce spune si dincolo de ceea ce spune si modul in care spune ceva, in timp ce urmaresti mimica fetei, respiratia, chiar si culoarea pielii.
Cat de mare este implicarea emotionala a Irinei in sedintele de coaching? Ai nevoie de pauze ulterior sau abordarea ta este una degajata?
Am invatat sa am o abordare degajata si detasata. Preia coach-ul din Irina, care este important sa pastreze cat mai multa neutralitate, sa nu intre in povestea clientului. In timpul sesiunii folosesc din cand in cand cateva secunde pentru recentrare. E un exercitiu mental de focalizare. Ma straduiesc sa mentin acel echilibru necesar, mai ales pentru faptul ca uneori ca coach esti nevoit sa provoci clientul pentru a-l scoate din tiparele mentale ce il saboteaza.
Ce inseamna pentru Irina Kuhlmann ducerea la bun sfarsit a unui plan de coaching. Cand te simti implinita 100%?
Cand stiu ca am facut tot ce mi-a stat in putinta sa ajut omul sa obtina ce a dorit si chiar mai mult de atat si vazand rezultatele clientului. Rezultatele cele mari se vad partial la terminarea procesului de coaching si chiar mai mult dupa o perioada de timp in care omul a aplicat cele invatate si a consolidat acel fundament creat in programul de coaching. Este un proces de transformare, de creare a unui mindset puternic si pozitiv, de gestionare a emotiilor, de schimbare de obiceiuri si pastrare a resurselor interioare si a starii de bine, care continua si dupa finalizarea programului de coaching propriu-zis.
Care sunt cele mai importante elemente/ principii de care tii cont in orice sedinta de coaching, care asigura o buna desfasurare a acestuia si in final, succesul?
…
