Mobilitatea este esenţială stării noastre de sănătate şi dacă înainte de 20 de ani te poţi bucura de ea la capacitate maximă, după această vârstă, începe să apară un uşor declin, mai ales dacă nu faci ceva în această privinţă. Muşchii şi tendoanele au o flexibilitate scăzută începând cu vârsta de 30 de ani, ceea ce înseamnă mai puţină fluiditate în mişcări. Mobilitatea înseamnă mai mult decât reabilitare şi recuperare; este în primul rând un câştig de forţă.
Mobilitatea nu este un concept nou, de ea devenind conştient fiecare dintre noi odată cu trecerea anilor. În ultimii doi ani, s-a văzut o creştere a interesului în privinţa acesteia, lucru confirmat de Goggle Trends, profesioniştii crezând că a sta mai mult fără a face mişcare accentuează rigiditatea. Cercetările în această direcţie se îndreaptă spre recuperarea din accidentări, înţelegerea generală venind din partea fitness-ului general.
Mobilitatea este secretul pentru împiedicarea declinului fizic şi îmbunătăţirea performanţei pe termen lung, practica fiind dinamica şi esenţială pentru maximizarea calităţii vieţii. În plus faţă de prevenirea rănirilor, vei obţine beneficii ale posturii şi un timp mai rapid de recuperare şi foarte important: îmbunătăţeşte forţa. De exemplu, prin îmbunătăţirea mobilităţii gleznelor şi şoldurilor, poţi face genuflexiuni într-un mod mai corect, ceea ce îţi îmbunătăţeşte ulterior capacitatea de a face lucrurile mai intense.
Indiferent cum începi, îţi poţi îmbunătăţi mobilitatea, existând persoane care cred că ori sunt mobile, ori nu. Ceea ce trebuie tu să reţii este faptul că dacă lucrezi la mobilitate – ideal – zilnic sau cel puţin trei sesiuni pe săptămână, vei vedea îmbunătăţiri în 2-3 săptămâni.
Obiceiurile tale, postura şi activităţile obişnuite îţi pot îmbunătăţi mobilitatea sau dimpotrivă, ţi-o pot rigidiza. Având un stil de viaţă static sau lucrând de la birou, poţi avea parte de un impact negativ mare asupra zonelor esenţiale ale corpului.
Glezne
Aceste articulaţii ne ajută în multe circumstanţe, iar păstrarea mobilităţii lor este un factor uriaş care nu trebuie trecut cu vederea. Dacă pierdem această mobilitate, ni se poate schimba până şi modul de mers, putând ajunge la complicaţii, afecţiuni ale tendonului lui Ahile şi fasciita plantară fiind cele mai întâlnite.
Şolduri
Şederea prelungită, întins sau în picioare, strânge partea inferioară a şoldurilor şi a spatelui. Tu trebuie să poţi extinde şoldurile adecvat pentru mers, pentru a reduce încordarea. Alergatul poate limita mişcarea laterală în şolduri, tu deplasându-te în linie dreaptă. Şoldurile strânse sunt din nefericire şi un obstacol pentru câştigurile de forţă.
Umeri
În privinţa umerilor e vorba mai mult despre ceea ce nu faci. Dacă nu ţi-ai antrenat umerii în ultimii ani, articulaţiile sunt rigide, noi neavând posibilitatea să ne folosim braţele la capacitate maximă; acesta este motivul pentru care, chiar dacă avem impresia că putem ajunge întinzându-ne la raftul de sus, nu o putem face.
Coloana cervicală
Oamenii pot dezvolta o postură inadecvată a poziţiei capului privind jos spre dispozitive. Chiar şi preparând mâncare prin tăierea legumelor are un efect negativ. Lucrăm de obicei la activităţi din faţa corpului, ceea ce creează o postură rotunjită la nivelul umerilor şi a părţii superioare a spatelui.
Spatele inferior
Statul pe scaun îţi dă dureri datorită coloanei vertebrale arcuite; muşchii inferiori ai spatelui încearcă să compenseze deficitele de sus şi jos, provocând rigiditate. Pe măsură ce îmbătrânim, discurile vertebrale pierd o parte din lichidul ce le ajută să rămână mobile.
Coloana toracică
Coloana T (sau mijlocul spatelui) este mult flexată şi se rigidizează ori de câte ori stai mult în aceeaşi poziţie. Aceasta influenţează modul în care omoplaţii se mişcă de-a lungul cutiei toracice. Dacă ai parte în mod constant de rigiditate a spatelui/ coloanei vertebrale, cel mai probabil ai lipsă de circulaţie în trunchi.