Există o diferență între un an greu și un an care te obligă să te schimbi. Anul acesta este, fără îndoială, al doilea tip. Nu pentru că lucrurile nu merg, ci pentru că nu mai merg cum megeau.
Q1 pentru Vanilla Days, a fost un trimestru dificil. Da, am avut creștere față de anii trecuți, dar a fost o creștere susținută de bugete mult mai mari în marketing. Și chiar și așa, cu aceleași eforturi sau chiar mai mari, am reușit să atingem doar puțin peste jumătate din obiectivele propuse.
Asta schimbă complet perspectiva. Nu mai este suficient să faci “ce făceai și înainte, dar mai mult”. Este nevoie să faci diferit.
Au existat și campanii care au funcționat. Dar nu au fost campanii construite în liniște, ci campanii de reacție. Campanii de urgență. Campanii în care am mers până la limită sau chiar sub costul de producție. Nu este un model sănătos de business și nu este ceva ce îți dorești să repeți, dar în anumite momente devine o soluție de supraviețuire.
Dincolo de cifre însă, realitatea din spate este mai puțin vizibilă.
În Q1 am simțit frustrare. Am simțit neputință. Am simțit că îmi scapă lucrurile printre degete, chiar și în momentele în care aveam o direcție clară. A apărut îndoiala: este direcția bună? Este suficient? Fac ce trebuie sau doar încerc să țin lucrurile sub control?
Am simțit oboseală. Și, poate cel mai important, am simțit nevoia unei echipe bune lângă mine. Pentru că prea mulți ani am dus totul singură.
Anul acesta a fost diferit. Am delegat mai mult. Am lăsat lucruri din controlul meu în mâinile echipei. Nu pentru că a fost confortabil, ci pentru că a fost necesar.
Au existat momente în care nu știam cum vom reuși să plătim salariile. Nu unul. Mai multe. Momente în care trebuia să aleg foarte concret ce fac cu banii disponibili: investesc în marketing ca să mențin cashflow-ul sau plătesc salariile? Pentru că dacă oprești marketingul, oprești intrările. Dar dacă nu plătești oamenii, pierzi echipa.
Acestea sunt deciziile reale din spatele unui business.
Într-un business de producție cum este Vanilla Days, presiunea nu este doar în vânzări. Este în cashflow. Este în deciziile legate de materie primă, care nu poate fi cumpărată “puțin”, de test, sau pentru o comandă. Este în marketing, unde trebuie să găsești campanii eficiente într-o perioadă în care cererea este, în mod natural, mai scăzută. Este în echipă, în decizia de a păstra oameni valoroși chiar și atunci când volumul de comenzi nu susține pe termen scurt acest lucru.
Am ales să păstrez echipa. Pentru că știu că atunci când începe creșterea, oamenii nu se găsesc peste noapte. Iar într-un business de producție nișat, acest lucru devine critic. Este o decizie care apăsă acum, dar care poate face diferența mai târziu.
Au fost și alte decizii grele. Ajustarea unor costuri. Reducerea sau amânarea unor servicii. Nu le poți opri complet, pentru că afectează funcționarea businessului, dar le poți regla. Dai focul mai încet. Este un echilibru fin, mai ales când știi că și cei cu care lucrezi sunt, la rândul lor, antreprenori care încearcă să își mențină businessurile.
…
