Starea de spirit buna este data intr-o mare masura de ceea ce mancam zilnic, la fel ca stilul de viata din fiecare zi, nivelul stresului. Mancarea are un efect determinant asupra creierului si asupra sanatatii mintale, la fel cum o au medicamentele prescrise de medic, motivul fiind unul cat se poate de natural: creierul si intestinul sunt intr-o continua comunicare.
Din lipsa unor informatii, multi pacienti pot considera ciudat faptul ca un medic le vorbeste despre intestin, in conditiile in care ei au venit pentru probele mintale, creierul si intestinul fiind conectati fizic.
Nervul vag isi are originea in tulpina creierului si calatoreste pana la intestin, conectandu-l pe cel din urma cu sistemul nervos central. Cand acest nerv ajunge la intestin, el se “descurca” intr-o multitudine de fire care infasoara intergul intestin intr-o acoperire neregulata, care arata ca un pulover tricotat.
Datorita faptului ca nervul vag penetreaza peretele intestinului, acesta joaca si un rol important in digestia mancarii, dar functia cheie este aceea de a se asigura ca semnalele nervoase si substantele chimice pot calatori inainte si inapoi intre intestin si creier, transportand informatii vitale si facand din aceasta colaborare un parteneriat de lunga durata.
Baza tuturor comunicatiilor corporala este una chimica, in creier, aceste chimicale provenind din partile primare ale sistemului nervos central, ce cuprinde creierul si maduva spinarii, sistemul nervos autonom care cuprinde sistemele simpatic si parasimpatic si axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal, ce cuprinde hipotalamusul, glanda pituitara si glanda suprarenala.
Sistemul nervos central produce substante chimice precum dopamina, serotonina, acetilcolina, esentiale pentru starea noastra psihica, pentru starea de spirit buna pe care ne-o dorim, prelucrand gandul si emotia. Serotonina este un produs chimic cheie din creier care are legatura cu starea de depresie si anxietate, jucand un rol major in reglementarea axei intestin-creier. Serotonina este o substanta chimica cheie din creier, datorita rolului sau in ceea ce priveste emotia si dispozitia, mai mult de 90% dintre receptorii acesteia regasindu-se in intestin.
Intr-un organism sanatos, aceste substante chimice asigura o functionalitate si o comunicare bune a intestinului si creierului, dar, ca in toate sistemele delicate, pot aparea si probleme. Cand exista supra sau sub productie ale acestor chimicale, echilibrul intestin-creier se clatina. Starea de spirit este perturbata, concentrarea la fel, imunitatea scade, bariera de protectie a intestinului este compromisa, iar metabolitii si chimicalele care ar trebui sa stea la distanta de creier, ajung la el si fac dezordine.
Haosul chimic da nastere simptomelor psihiatrice, de la depresie la anxietate, pana la pierderea libidoului si la boli devastatoare, precum schizofrenia si tulburarea bipolara.
Pentru a corecta aceste dezechilibre de substante chimice si a restabili ordinea in creier, ai putea presupune ca ai nevoie de anumite doze de substante chimice regasite in produse farmaceutice. Si intr-o oarecare masura, ai dreptate! Majoritatea medicamentelor cu rol de a trata aceste afectiuni psihice, trebuie sa aduca modificari substantelor chimice, pentru a readuce creierul la o stare sanatoasa, serotonina avand un rol crucial in combaterea depresiei. Medicamentele actuale pentru sanatatea mintala sunt excelente si de multe ori, fac minuni.
Dar, in multe situatii, se pierde din vedere legatura dintre intestin si creier, mancarea consumata avand un efect la fel de benefic ca aceste medicamente moderne si contribuind mai mult decat cunoastem noi la starea de spirit buna. In interiorul intestinului convietuiesc o multitudine de microorganisme, aceasta panoplie de specii bacteriene diferite, formand microbiomul.
Intestinele noastre ofera bacteriilor un loc unde sa traiasca si sa prospere si acestea, in schimb, indeplinesc sarcini cruciale, corpurile noastre neputand sa duca la bun sfarsit aceste sarcini fara ajutorul bacteriilor. Microbiomul este alcatuit din mai multe tipuri de bacterii, avand o diversitate mai mare de specii in intestin ca oriunde altundeva in corp. Intestinul fiecarei persoane poate contine pana la o mie de specii diferite de bacterii, desi majoritatea fac parte din doua grupuri – Firmicutes si Bacteroides, care reprezinta 75% din intregul microbiom.
Ideea ca microbiomul are un rol esential in functia corporala este una relativ noua in medicina, mai ales cand se vorbeste despre influenta bacteriilor asupra creierului. Dar de-a lungul timpului, stiinta a aratat ca bacteriile intestinului pot afecta functia mentala. Tulburarile functionale ale intestinului, ca sindromul intestinului iritabil si bolile inflamatorii intestinale, vin cu modificari ale dispozitiei, datorita populatiilor bacteriene care sunt modificate. Anumiti specialisti considera ca a adauga probiotice ca parte a unui tratament psihiatric medicamentos, poate ajuta de asemenea la scaderea anxietatii si depresiei.
Iar daca sunt transferate bacterii intestinale ale oamenilor schizofrenici in intestinul soarecilor de laborator, acestia la randul lor vor prezenta simptome de schizofrenie. Daca bacteriile intestinale normale din intestin nu sunt prezente, productia de neurotransmitatori ca dopamina, serotonina, acidul gama amino butiric, acidul glutamic, este afectata, rolul acestora fiind extrem de important in reglarea starii de spirit, a memoriei si a atentiei. Creierul are nevoie de un echilibru adecvat al bacteriilor intestinale pentru a produce substantele chimice care sa ramana stabile si sanatoase.
Intestinul are nevoie ca creierul sa fie echilibrat si sanatos pentru a mentine un echilibru adecvat al bacteriilor intestinale. Daca aceasta relatie ciclica este intrerupta, automat inseamna probleme atat pentru intestin, cat si pentru creier, un microbiom intestinal nesanatos, ducand la un creier nesanatos si viceversa.
Alimentele influenteaza in mod direct si indirect, creierul. Cand mancarea este descompusa in materiale fermentate si digerate, componentele sale influenteaza direct serotonina, dopamina, acidul gama amino butiric, care ajung pana la creier, influentand modul in care te simti si gandesti. Anumite alimente favorizeaza cresterea bacteriilor utile, altele inhiba aceasta crestere si din cauza acestui efect, mancarea este cea mai puternica medicamentatie disponibila in afectiunile psihice. Si de multe ori, cu anumite interventii alimentare, ai parte de efecte benefice si foarte putine efecte secundare. Ideea de a folosi alimente ca medicamente pentru sanatatea psihica este esentiala pentru a gasi solutii durabile in problemele de sanatate mintala.
Partea buna este aceea ca medicina moderna se indreapta dincolo de granitele abordarii strict medicamentoase in multe situatii, importanta folosirii alimentelor ca medicamente pentru sanatatea mintala fiind pe o panta ascendenta. Acest lucru nu trebuie sa umbreasca importanta medicamentelor si a vizitelor la medicul specialist, alimentatia reprezentand doar o parte din intregul tratatament, relatia dintre mancare, dispozitie si anxietate, atragand tot mai multa atentie.