Ellie White nu poate concepe existenta fara muzica, isi exprima trairile prin ea, iubeste viata cu tot ce i-a daruit pana in momentul de fata, accepta emotiile exact asa cum sunt ele. Se bucura de momentele mici din viata dar esentiale unei existente armonioase, se exprima prin muzica si blog, nu ezita sa isi spuna parerea vizavi de anumite derapaje sociale, chiar daca acest lucru poate atrage anumite vibratii negative.
Ellie White este invitata noastra speciala a revistei Famost – editia iulie 2020, prezenta pe coperta si cu care, am purtat un dialog deschis, in care am aflat lucruri interesante de la inceputurile carierei, cum a influentat activitatea ei artistica muzica de astazi, pana la motivatia aparitiei blogului personal, frumusetea vietii de familie si activitatea zilnica, planurile de viitor.
Un dialog incarcat cu emotie si sinceritate, cu o revizuire a trairilor de orice natura de pe parcursul vietii, trairi acceptate si care au ajutat-o pe Ellie sa fie artista/ femeia/ mama/ sotia de astazi. Despre inceputuri, despre muzica, dragostea pentru tot ce ne inconjoara, viata si principiile care stau la baza a tot ceea ce face, ne vorbeste Ellie White in randurile urmatoare!
Buna, Ellie si bine ai venit in paginile revistei Famost! Spune-ne pentru inceput cum ai hotarat sa iti schimbi numele si ce a stat la baza acestei decizii? Un nou inceput necesita astfel de schimbari, iti doreai un nume care sa aiba o anumita rezonanta …?
Bine v-am gasit! Pai, in momentul in care m-am decis sa merg in cariera ca si proiect solo, am cautat si un nume care sa rezoneze cu decizia mea, si in aceeasi masura sa fie si usor de tinut minte. Asa s-a nascut „Ellie White”, care vine de la Elena si un nou inceput, alb, curat.
Ai inceput de foarte mica cu muzica. Au observat parintii un talent nativ si te-au indrumat spre Liceul de Arte, si-au dorit sa pasesti in aceasta lume artistica, ai pe cineva in familie care avea tangenta cu muzica?
Intr-adevar, am inceput de mica sa cant, iar mama a observat lucrul acesta si astfel, m-a dus la Liceul de Arta din Buzau incepand cu clasa a III-a, unde am stat pana la terminarea liceului. Ambii parinti aveau calitati muzicale, dar la stadiul de amatori, asa ca mama cred ca s-a bucurat cel mai tare cand a observat ca eu am vrut sa duc pasiunea asta mai departe.
Ai participat din copilarie la diverse festivaluri, concursuri. Iti placea si atunci scena? Constientizai tot ce se intampla sau toata aceasta activitate nu a facut altceva decat sa-ti deschida apetitul pentru viitor?
Imi placea foarte mult sa cant, imi placea scena, chiar daca am avut trac dintotdeauna, insa facand o scoala de muzica, cu multe auditii, concursuri si spectacole de-a lungul anului atat in cadrul scolii cat si in particular, m-au facut sa ma obisnuiesc si mai mult cu vibratia publicului si cu tot ce inseamna viata pe scena.
Cum ai ajuns la inceputuri sa colaborezi cu DJ Project? Cum v-ati intersectat?
In perioada aceea, un fost coleg de liceu m-a chemat in studio sa inregistrez o piesa pentru o trupa care se chema Dj Project. Piesa a avut mega succes si asa a inceput colaborarea cu baietii.
Impreuna cu DJ Project, ati avut un succes rasunator. Ce simteai cand vedeai ca ceea ce faci este iubit atat de mult de public, de media si ca te mentii in topuri?
Viata in acea perioada era destul de tumultoasa, iar succesul a venit destul de repede. Am avut perioade lungi in care alergam prin tara pe la concerte, asa ca nu prea am apucat sa ma bucur de succes din punct de vedere mediatic. Prezentele noastre pe la tv, pe la petreceri sau prin reviste erau destul de rare, asa ca singurul lucru pe care l-am vazut in acea perioada era frenezia publicului atunci cand urcam pe scena si multimea canta alaturi de mine.
Ati castigat de asemenea multe premii. Reprezinta acest fapt o confirmare ca ceea ce ati facut este bine sau ai alta parere?
Evident ca pentru orice artist, un premiu este o confirmare a faptului ca ce faceam era iubit si apreciat de public. Faptul ca am castigat atatea premii nu facea decat sa ne arate faptul ca eram pe drumul cel bun, faceam muzica buna si ca directia era cea care trebuia.
Ati reusit sa dati un nou chip muzicii din Romania. Ce inseamna pentru tine acest fapt, ca ai scris o frumoasa pagina in istoria muzicii autohtone?
Ca orice artist, din orice domeniu, care in momentul in care scrie istoria nu este constient de asta, exact asa am fost si noi. Faptul ca acum ma uit inapoi si vad ca multe trupe sau artisti din prezent sunt influentati de perioada noastra de glorie nu poate decat sa ma bucure si sa imi ofere un sentiment de mandrie, stiind ca am contribuit la formarea lor intr-un mod direct sau indirect. Si cu acest background, imi este putin mai usor sa ma dezvolt si mai mult in directia in care mi-am propus ca si artist solo, cantareata si compozitoare.
Te-ai gandit inainte de incepe cariera ca vei aveai parte de un astfel de succes? Ai avut senzatia ca traiesti un vis sau totul a fost bine calculat, succesul venind in mod natural?
Fiecare artist isi propune la inceput de drum sa ajunga cat mai sus posibil. Cu multa perseverenta, muzica de calitate si un strop de noroc, poti ajunge exact acolo unde iti doresti. Cam asa a fost si in cazul meu, numai ca eu nu ma gandesc ca mi-am atins varful; sunt abia la mijlocul ascensiunii mele. Mai am multe de dovedit, cu atat mai mult cu cat, incepand cu acest an, piesele lansate sunt compozitii proprii – linie si versuri.
Ai decis la sfarsitul lui 2009 sa iti incepi cariera solo. Era acesta un pas natural in evolutia ta artistica, voiai de mult timp sa faci acest pas, ai avut si alte motive?
In momentul in care am pornit in aceasta calatorie, drumul meu, in viziunea mea era solo. Faptul ca am inceput cu baietii a fost o coincidenta norocoasa. In sufletul meu, am vrut dintotdeauna sa fiu artist solo, iar cand momentul a fost oportun, am luat decizia de a merge mai departe pe drumul meu in varianta asta.
Chiar daca ai intrerupt frumoasa colaborare, ai continuat sa tii legatura cu DJ Project, ati mai avut proiecte impreuna ulterior?
Evident ca ne vorbim, atunci cand ne vedem … Insa, din punct de vedere al proiectelor, drumurile noastre s-au mai intersectat de doua ori: cu ocazia unui concert ce avea tema retro, si cu ocazia „majoratului” trupei. In afara de aceste doua momente, fiecare se ocupa cu proiectele individuale.
In momentul de fata, consideri ca Ellie White a facut o alegere inteleapta? Ai regretat vreodata acest pas?
Eu sunt genul de persoana care asteapta si se gandeste mult inainte de a lua o decizie, asa ca, in momentul in care am decis sa iau aceasta decizie, am stiut sigur ca este ceea ce trebuie sa fac si ca nu voi avea niciun fel de regret mai tarziu.
Cum ti-ai caracteriza stilul muzical actual?
Personal. Intotdeauna am crezut ca emotiile sunt cele care ating ascultatorul. Si daca reusesti sa transmiti emotia intr-un mod creativ si melodic, nu ai cum sa nu ajungi la inima ascultatorului, asa ca stilul meu actual este unul personal.
Cu siguranta iti plac toate melodiile interpretate de tine. Cu toate acestea, ai o anumita piesa care este cea mai apropiata inimii tale?
Evident ca ascult cu placere toate piesele pe care le-am interpretat de-a lungul anilor. Insa, de cand am inceput sa compun, piesele mele preferate au devenit acestea compuse de mine.
Ce o inspira pe Ellie White cand face muzica? Cum functioneaza acest lucru in cazul tau?
Ma inspir din fiecare zi. Fiecare bucurie traita, fiecare suferinta, fiecare privire, atingere sau fiecare cuvant este o sursa de inspiratie pentru mine. Si cum altfel sa rezonezi cu oamenii daca nu prin emotiile traite in fiecare zi … ?
Si-ar dori Ellie White, s-a gandit sau are in plan sa abordeze si alte genuri muzicale?
Imi place sa experimentez, si din acesta dorinta au iesit si cateva colaborari foarte frumoase pe zona de trance cu dj internationali. Imi place sa creez linii si versuri pe armonii de trance, pentru ca sunt foarte melodice, visatoare si inspirationale.
Credem ca parcursul unei carierei nu are doar lucruri bune si frumoase. Care au fost cele mai mari dificultati cu care te-ai confruntat si cum le-ai depasit?
Viata in general are lucruri bune si mai putin bune. Viata in esenta este un carusel de emotii; poti urca pana la cel mai inalt varf, dar stii sigur ca dupa urcus vine si coboras. Important este cat de lina este coborarea si cat de controlata este, astfel incat sa cazi, dar sa te poti ridica. In cazul meu, cea mai abrupta coborare a fost dupa despartirea de Dj Project, atunci cand fostul manager si-a propus sa ma doboare si sa ma scoata de pe piata muzicala interzicandu-le tuturor producatorilor de atunci sa lucreze cu mine. Singurii care au acceptat sa lucreze cu „proscrisa” momentului au fost baietii de la Play and Win, carora nu am cuvinte sa le multumesc destul.
Ai avut vreun moment in care ai vrut sa renunti la muzica?
….
