Bună, Ana-Gabriela Micu şi bine ai venit în paginile revistei Famost! Spune-ne despre pasiunea ta pentru scris şi de unde a apărut ea. Ţi-a plăcut de mică să scrii, să citeşti? Au fost părinţii care ţi-au insuflat această dragoste pentru cele două activităţi, a fost altcineva sau această dorinţă a venit de la sine?
Bună! Mulţumesc mult pentru oportunitatea de a mă afla în paginile acestei reviste şi de a împărtăşi lucruri despre mine. Încă de când abia învăţăm să citesc, iubeam revistele şi cărţile ilustrate. Îmi amintesc şi acum cu câtă savoare le parcurgeam paginile şi reveneam la ele ori de câte ori aveam ocazia. Şi din iubirea pentru print, îmi plăcea să-mi mâzgălesc reviste proprii, evident, pline de linii, cercuri şi pătrate care încercau să ilustreze trupurile unor femei bine îmbrăcate. Şi sunt convinsă că această dragoste pentru reviste şi pentru scris a fost amplificată de pasiunile tatălui meu şi de dorinţa lui de a mă ajuta să cresc frumos, înconjurată de cărţi şi de cuvinte frumos ambalate.
Şi pentru că ţi-a plăcut să scrii şi să citeşti, ai continuat cu facultatea de jurnalism. Ce ne poţi spune despre asta? Se ridică ceea ce studiezi acum la nivelul aşteptărilor tale?
Deşi am iubit întotdeauna scrisul şi am început să colecţionez încă din generală reviste de modă, nu m-aş fi gândit că voi alege jurnalismul. Ca şi un necunoscător, ideea de jurnalism îmi sună mai mult a ceva ce doar oamenii îndrăzneţi ar face-o, ca ceva ce ţine doar de vorbit. Când am ajuns spre sfârşitul liceului, mi-am dat seama că jurnalismul nu ar suna ca o idee rea, ţinând cont că voiam să îmbin scrisul cu moda. Îmi doream atunci şi design vestimentar, sau filosofie, dar ceva din mine îmi tot spunea jurnalism. Şi deşi eram introvertită, am ales jurnalismul ca pe o provocare, cu gândul că asta ar putea însemna un eşec. Acum, în ultimul an de facultate, pot spune că mă declar mulţumită şi recunoscătoare de alegerea pe care am făcut-o pentru că nu m-aş mai imagina în alte circumstanţe. Şi în ciuda a ceea ce se mai scrie în presă despre această facultate şi despre unele lucruri făcute greşit, facultatea în sine este plină de oameni profesionişti, care ne vorbesc tot timpul de experienţele lor ca jurnalişti şi ne încurajează să vorbim deschis şi să facem cunoscute anumite nereguli care ni se întâmplă.
Ce şi-ar dori să facă Ana-Gabriela Micu după terminarea studiilor?
Mi-aş dori să continui să scriu şi să creez, să continui să-mi aduc visele în realitate.
Cum ţi-ai vedea cariera ideală?
Îmi imaginez zilele de muncă petrecute într-o redacţie, scriind despre ce tendinţe vestimentare vor mai fi în anii ce urmează. Mi-aş dori să fiu înconjurată de oameni şi locuri care îmi cer sau prezintă permanent idei. Cariera ideală pentru mine este acolo unde se află şi creativitatea.
Care sunt domeniile care te pasionează şi în care ţi-ar plăcea să scrii şi să-ţi dezvolţi cariera?
Cu siguranţă unul dintre domeniile care mă pasionează şi cu care vreau să-mi ocup cel mai mult timpul este moda.
Îţi place să activezi în mediul online, Anvogue fiind blogul sub semnătura Ana-Gabriela Micu pe care îl gestionezi şi unde scrii. Ce subiecte se regăsesc pe blog şi când ai scris prima oară pe el?
Ideea de Anvogue mi-a venit în liceu, din pasiunea pentru reviste de modă şi din obsesia mea de a derula pe Pinterest şi a găsi tot felul de fotografii iconice realizate în anii ‘90 cu supermodelele din acea vreme. Atunci mi-am creat o pagină de Instagram sub acest nume unde postam astfel de fotografii inspiraţionale, însă nu a fost de ajuns; visam totuşi să am un cuvânt de spus în lumea modei şi să vorbesc despre pasiunea aceasta care îmi inundă permanent gândurile. Aşa am creat blog-ul şi, de atunci am tot schimbat platformele de blog, dar numele a rămas acelaşi. Acum îmi doresc să fiu activă pe el, deoarece aici mă pot refugia şi îmi pot crea propriile reguli. Aspir să am tot mai multe articole personale, de modă, cultură şi beauty.
Cum îţi găseşti inspiraţia în subiectele abordate indiferent că scrii pe blog sau în alte circumstanţe?
Inspiraţia o găsesc în esenţa fiecărui moment şi fiecărui detaliu pe care îl observ. Fie că sunt în grabă să ajung undeva, fie că pur şi simplu mă plimb pe o stradă frumoasă din Bucureşti, ochii mei caută acele mici detalii care ascund emoţii nespuse. Caut să descopăr în fiecare privire, în fiecare schimb de cuvinte, posibile profunzimi. Îmi place să mă bucur şi să fiu recunoscătoare pentru toate lucrurile mici din jurul meu, iar asta mă inspiră.
Îţi place să fii la zi cu ştirile? Care sunt domeniile vizate: viaţa socială, politic, moda …?
De când studiez şi activez în jurnalism, verificarea ştirilor a devenit o rutină pe care o urmez, aproape fără să vreau. Urmărind tot mai multe site-uri de ştiri pe reţelele de socializare, îmi apar şi le citesc cu uşurinţă. Cu toate acestea, fiind pasionată de modă, îmi încep dimineţile citind ştirile care mă interesează. Prin urmare, dimineaţa după dimineaţa, citesc, în liniştea mea, uşor izolată, doar ceea ce mă face să zâmbesc: The Blonde Salad, Vogue, Vanity Fair, Business of Fashion şi L’Officiel.
Ce înseamnă creativitatea pentru Ana-Gabriela Micu şi cum reuşeşti să o pui în practică?
Dacă ar fi să dau o definiţie creativităţii într-un singur cuvânt, aş spune: autenticitate. Creativitatea cred că este cea mai pură formă în care putem exprima cine suntem noi cu adevărat. Ea face parte din rutina noastră de a fi oameni şi arată cât de speciali putem fi. Eu una, nu cred că aş putea trăi fără creativitate; nu aş putea sta într-un domeniu în care ar putea să lipsească. Îmi e teamă să nu ne pierdem într-o lume în care dacă cineva îşi exprimă creativitatea, noi să fim capabili doar să o copiem.
Printre pasiunile tale se numără şi pictatul. Ce pictezi şi ce îţi doreşti să exprimi prin pictură?
Şi pictura este o altă pasiune pe care o am de la tata. Şi de când îl ştiu, în timpul lui liber, dacă nu scrie, pictează. Pictează peisaje sau tablouri abstracte. Mie în schimb, îmi place să fac schiţe de modă, să pictez personaje sau scene din anii La Belle Epoque pentru că mă fascinează eleganţa, vestimentaţia şi atmosfera acelei perioade. Prin pictură, îmi doresc să transmit frumuseţea şi complexitatea din jurul nostru şi ce suntem noi în esenţă.
Care sunt formele de artă pe care le iubeşti?
…
