Pentru a fi bine cu noi înşine, indiferent ce înseamnă acest lucru pentru fiecare dintre noi, trebuiesc eliminate limitările şi să începem să credem în propriile abilităţi.
Sistemul nostru de credinţe este format din toate presupunerile şi convingerile noastre, el modelând tot ce percepem şi experimentăm, modul în care noi simţim despre noi înşine şi cum acţionăm în consecinţă. În multe cazuri, ne autolimităm credinţele. Acestea sunt în mare parte convingeri negative despre noi pe care le-am acceptat drept adevăruri universale şi care, în majoritatea cazurilor ne reţin în multe situaţii.
Un caz general aplicabil este acela că nu te crezi destul de bun într-o anumită privinţă şi orice mică greşeală în acea direcţie, te face o persoană mai puţin demnă. Din această credinţă, poţi amâna sarcinile, poţi deveni mai puţin motivat, gândindu-te că nu eşti destul de bun. Mai mult, eviţi să încerci ceva nou tocmai din cauză că încrederea în tine a scăzut şi nu datorită abilitaţilor tale reale.
Pentru a opri această auto-limitare, recunoaşte-le că există, încearcă să ai o atitudine faţă de tine şi faţă de modul în care te-a afectat! Înlocuieşte de exemplu “sunt” cu “simţ” – “mă simt incapabil” comparativ cu “sunt incapabil” pentru a-ţi aminti că acestea sunt doar gânduri şi nu fapte. Oferă putere acestor convingeri pentru a le înlocui pe cele negative pentru a merge înainte. De exemplu, dacă crezi că eşti incapabil de ceva anume, începe să-ţi formezi convingerea că poţi învăţa. Extinde-ţi sistemul de credinţă astfel încât să-ţi permită să încerci ceva, chiar dacă reuşita nu este imediată şi foarte important, fii bun cu tine!
În general, avem tendinţa să ne auto-judecăm mai aspru decât am face-o cu oricine altcineva. Gândeşte-te de exemplu cum ai ajuta şi sprijini un prieten care luptă cu gândurile negative pentru a le schimba cu cele pozitive! Fii cel mai bun prieten al tău!
Identitatea: un mozaic complex
Percepţia despre noi înşine este ca un mozaic alcătuit din numeroase piese, identitatea personală fiind piesa de bază. Ea face referire la caracteristicile unice care ne definesc ca indivizi: trăsături de personalitate, valori, abilităţi, interese, amintiri. Identitatea socială este o altă piesă care ne formează ca indivizi şi are legătură cu grupurile cărora aparţinem şi în care ne desfăşurăm activitatea şi ne trăim viaţa: familie, comunitate, naţiune, grupuri profesionale sau de interese. Această identitate ne oferă un sentiment de apartenenţă şi ne modelează comportamentul. Identitatea culturală este o altă piesă din acest mozaic şi se referă la valorile, credinţele, obiceiurile şi tradiţiile culturale moştenite sau adoptate. Ea ne oferă un cadru de referinţă pentru a înţelege lumea şi a ne poziţiona în ea.
Cum ne percepem pe noi înşine?
Suntem influenţaţi în primul rând de experienţele de viaţă fie că vorbim de evenimentele majore pozitive şi negative, ele modelându-ne profund percepţia despre noi înşine. Interacţiunile cu ceilalţi şi orice formă de relaţie socială ne oferă feedback despre cine suntem şi ne ajută să ne construim o imagine de sine mai clară.
Ca factori externi putem identifica cultura per ansamblu cu valorile şi normele culturale ce ne influenţează aspiraţiile, aşteptările şi autoevaluările. Imaginile şi mesajele transmise prin mass-media şi reţelele sociale pot influenţa modul în care ne percepem şi ne comparăm cu ceilalţi, la care se adaugă şi vârsta; pe măsura trecerii anilor, percepţia noastră despre sine se modifică, odată cu schimbările fizice, psihologice şi sociale.
Este important să ne amintim că identitatea noastră nu este statică, ci se află într-un proces continuu de schimbare şi dezvoltare. Experienţele noi, relaţiile şi învăţarea ne modelează constant percepţia despre noi înşine.
Este important să ne amintim că identitatea noastră nu este statică, ci se află într-un proces continuu de schimbare şi dezvoltare, tot ce înseamnă noi experienţe, relaţii şi învăţare modelându-ne constant percepţia despre noi înşine.
