De ce este important cititul ? O întrebare care vine într-o perioadă în care parcă este tot mai dificil să iei o carte în mână, având în vedere că avem totul pe ecrane, oamenii de ştiinţă ne îndeamnă să o facem, pentru noi, pentru sănătatea noastră şi de ce nu, pentru evoluţia noastră!
Care le sunt argumentele şi de ce ar fi bine să citim oricât de des putem, aflăm în continuare …
Cititul este important mai ales dacă faci acest lucru zilnic: starea mentală se poate îmbunătăţi, demenţa poate fi întârziată şi chiar poţi trăi mai mult. Multiplele studii legate de citit au arătat că indiferent de ceea ce citeşti – ficţiune, nonficţiune, proză, poezie – cel puţin 30 de minute zilnic, te poate ajuta să trăieşti în medie cu 2 ani mai mult, comparativ cu cei care nu citesc deloc.
Curios este faptul că cei care au afirmat că citesc aproximativ 3 ore săptămânal cărţi, au avut probabilitatea scăzută cu 23% mai puţin să moară între 2001 şi 2012, comparativ cu cei care au citit doar ziare sau reviste – conform unui studiu. În plus, copiii care citesc cărţi împreună cu părinţii lor de câteva ori pe săptămână, au o inteligenţă mai mare, reuşind să obţină mai multe puncte în testele de inteligenţă, mai târziu, având şanse crescute să găsească locuri de muncă mai bune, comparativ cu cei ce nu citesc.
Recentele cercetări susţin faptul că lectura poate fi la fel de importantă şi la maturitate. Atunci când cititul este „practicat” în mod constant din copilărie şi până la cele mai înaintate vârste, este susţinută sănătatea unui creier sănătos, ajutându-l să funcţioneze foarte bine.
Un studiu aparţinând echipei Yale a plecat de la întrebarea: de ce cărţile stimulează puterea creierului, iar cititul ziarelor nu? În primul rând, cărţile au capitole, fapt care încurajează cititul profund. Spre deosebire de ziare şi de modul cum sărim peste titlurile sale, în cărţi, forţăm creierul să gândească critic şi să facă conexiuni de la un capitol la altul, dar şi către lumea înconjurătoare. Când faci conexiuni, face şi creierul, forjând fizic noi căi comunicative între cei patru lobi şi ambele emisfere. În timp, aceste reţele neuronale ajung să formeze o gândire mai rapidă şi poate oferi şi o apărare mult mai bună împotriva efectelor dezintegrării cognitive.
Pe de altă parte, cititul cărţilor şi în mod special cele de ficţiune, creşte empatia şi inteligenta emoţională, concluzii conforme unui studiu din 2013, care a constatat că participanţii care au citit doar prima parte ori un capitol din poveste, au arătat o creştere în empatie o săptămână mai târziu, comparativ cu cititorii de ştiri care au înregistrat o scădere.
Practic sau nu – pentru unii sau alţii, dezvoltarea unor empatii sau a inteligenţei emoţionale, poate duce la mai multă interacţiune umană, care, la rândul său, reduce nivelul de stres; ambele te ajută să trăieşti mai mult şi mai sănătos. Şi nu se poate spune despre cititul ziarelor, a revistelor şi a articolelor online că nu au niciun efect pozitiv; orice citeşti, îţi umple mintea şi te expune cuvintelor, frazelor, faptelor, fapt care duce la multe beneficii mintale. Noile cercetări, au arătat că un vocabular mare, duce la o rezistenţă crescută a creierului prin alimentarea a ceea ce oamenii numesc rezervă cognitiva. Şi te poţi gândi la acest lucru ca fiind abilitatea creierului să se adapteze daunelor. Rezerva cognitivă ajuta celulele creierului să găsească noi căi mentale în jurul zonelor afectate de accidentele vasculare cerebrale, dementă şi alte forme de dezintegrare.
Cum se construieşte această rezervă cognitivă? Vocabularul este rezistent la îmbătrânire şi dacă ai unul bogat, conform cercetătorilor Universităţii Santiago de Compostela (Spania), acest lucru poate întârzia semnificativ manifestarea declinului mental. Când echipa a analizat scorurile celor 300 de voluntari peste 50 de ani, s-a constatat că cei care au obţinut scorurile mici, au fost între trei şi patru ori mai mult supuşi riscului de decădere cognitivă, decât participanţii cu cele mai mari scoruri.
Învăţarea cuvintelor străine oferă de asemenea, beneficii remarcabile, studiile arătând că învăţând ceva nou – cântatul la un instrument sau învăţarea unei limbi străine, este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poţi face pentru creier, la orice vârstă. Amintindu-ne de acea reţea neuronală care se construieşte, trebuie ştiut faptul că învăţarea unei a două limbi străine, ajuta la creşterea ei. Poligloţii sunt mult mai buni şi puternici când fac mai multe lucruri în acelaşi timp, memorează mai bine, se concentrează mai bine asupra informaţiilor importante, comparativ cu vorbitorii monolingvi.
Un studiu din domeniul neurologiei din 2013, a arătat că cei care vorbesc două sau mai multe limbi, trăiesc în medie cu 4,5 ani mai mult, comparativ cu cei monolingvi. În timp ce creierul învăţa de obicei a doua limbă mult mai devreme în viaţă, niciodată nu este prea târziu să fie făcut acest lucru. Şi nu trebuie să vorbeşti fluent cea de-a doua limbă; important este să ai noţiunile elementare, să cunoşti câteva cuvinte; noţiunile elementare pot întârzia semnificativ dementa.
Bineînţeles că învăţarea unei noi limbi străine nu este o sarcină atât de uşoară, dar partea bună este că efectele benefice apar chiar de la prima lecţie. Cercetători din Spania şi Germania au efectuat un studiu, în care s-a descoperit că cei care învaţă cuvinte ale unei limbi străine, au aceleaşi componente de detectare a plăcerilor cu cele provenite de la mâncare, jocuri, sex şi alţi stimuli satisfăcători. Cu toate astea, când este vorba despre cuvinte, este încurajată indulgenţa, pentru că acestea au influenţa lor pozitivă din momentul în care le înveţi, pe tot parcursul vieţii.
