Declinul cognitiv reprezintă o formă de îmbătrânire întâlnită la majoritatea populaţiei când atinge o anumită vârstă, frica de acesta implicându-i să caute diverse soluţii pentru a-l opri şi inversa. Este aceasta o formă inevitabilă sau există astăzi lucruri pe care le putem face pentru a ne ajuta? Ce ne rezervă viitorul în această situaţie?
Majoritatea ne temem de ceea ce înseamnă declin cognitiv, dar ce este acesta din punct de vedere ştiinţific? Care sunt acţiunile pe care le putem întreprinde pentru a ne păstra creierul în formă? Există progrese în ştiinţă care să ne ofere speranţa că îl putem inversa? Viaţa este până la urmă, bucurie, frumuseţe şi pentru a le îmbrăţişa pe deplin, sănătatea creierului este esenţială.
Ce este declinul cognitiv?
Una din cele mai mari temeri legate de îmbătrânire este pierderea abilităţilor mentale. Majoritatea vom avea parte de aşa ceva şi deja am experimentat asta când am întâlnit persoane în vârstă, 41% dintre cei care au peste 90 de ani suferind de demenţă. Creierul suferă într-adevăr schimbări cu trecerea anilor şi avem destule lucruri pe care le putem face pentru a ne creşte şansele unui creier cât mai sănătos la bătrâneţe. Mai mult decât atât, cercetările şi progresul ştiinţific din ultima perioadă ne oferă speranţa că demenţa poate fi ceva de domeniul trecutului.
Creierul îmbătrâneşte în moduri diferite, anumite modificări putând da naştere diferitelor boli. Boala Alzheimer provoacă probleme de memorie, boala Parkinson duce la tremurare, demenţa vasculară înfundă vasele de sânge din creier.
Cauzele acestor schimbări şi a celor conexe vin din partea multor factori, care ajung în final să influenţeze declinul cognitiv. De exemplu, vasele de sânge din creierul nostru dezvoltă plăci şi se rigidizează la fel ca restul arterelor din organism, ceea ce face ca oxigenul să nu ajungă acolo aşa cum ar trebui. O încâlcire a proteinelor cum ar fi tau şi amiloid este asociată cu boala Alzheimer, chiar dacă nu s-a reuşit inversarea prin eliminarea acestora. Mitocondriile sunt în scădere odată cu vârsta, ceea ce duce la o producţie mai mică a energiei.
În ciuda tuturor acestor schimbări este interesant faptul că în timp ce corpul devine fragil pe măsura trecerii anilor, creierul nu urmează acest tipar. Creierul este foarte rezistent şi poate funcţiona mai mult decât am putea presupune. Iar ceea ce facem în acest scop, chiar contează!
Ce putem face concret?
- Exerciţiile fizice pot stimula creşterea celulelor cerebrale chiar şi la bătrâneţe şi sunt o necesitate când vorbim de declinul cognitiv!
- Alimentaţia sănătoasă poate ajuta cu siguranţă. Cei care suferă de diabet pot avea parte de declin cognitiv mai pronunţat comparativ cu ceilalţi, aşa că zahărul trebuie rărit cât mai mult posibil.
- Ciocolata neagră şi afinele sunt alimente delicioase şi au rol neuroprotector.
- Postul de 24 de ore declanşează autofagia, un mecanism de curăţare al corpului. Acest lucru poate inversa parţial procesul de îmbătrânire prin eliminarea celulelor deteriorate şi a proteinelor inutile ce se acumulează în creier.
- Există de asemenea mulţi compuşi care stimulează puterea creierului, numite nootropice. Piracetamul şi vinpocetina cresc activitatea şi fluxul de sânge în creier.
- Chiar şi cofeina din cafea şi teanina din ceai au efecte protectoare care te pot ajuta să gândeşti mai bine la bătrâneţe.
- Pe lângă acestea, există o multitudine de opţiuni care pot fi aplicate imediat, antrenamentul cognitiv fiind o bună metodă de a-ţi ajuta creierul să fie mai rezistent la bătrâneţe.
Optimişti în viitor
Ştiinţa a avut parte de progrese uimitoare în ultimele decenii cu privire la îmbunătăţirea calităţii vieţii, iar partea bună este aceea că multe cercetări se concentrează pe creier. Anumite cercetări au demonstrat că neuronii individuali nu par să îmbătrânească pe măsura trecerii anilor şi pot supravieţui după ce au fost transplantaţi de la o generaţie la alta. Astfel, dacă putem evita alte cauze ale îmbătrânirii în creier, ne-am putea menţine creierul să lucreze mai mult decât vieţile umane actuale şi teoretic, poate pentru întotdeauna.
Alte cercetări au evaluat rolul “mediului înconjurător” al creierului. Când doi şoareci au fost conectaţi împărtăşind acelaşi flux de sânge, creierul şoarecelui bătrân a avut parte de o reîntinerire şi o funcţionare mult mai bună. Alte cercetări şi studii se îndreaptă spre ţintirea celulelor vechi (senescente) din creier prin dezvoltarea unor medicamente care să stimuleze mitocondriile, astfel încât să se recicleze şi să îşi mărească numărul spre niveluri mai tinere. Cu ajutorul ştiinţei, declinul cognitiv nu ar mai trebui în viitor să fie o problemă.
