A mirosi este uman, din cap pana in picioare, toti avem mirosul nostru unic. Anumite mirosuri sunt placute, cum ar fi capul unui bebelus, sau partea gatului persoanei iubite, iar altii cu siguranta numai miros placut nu au si cu toate astea, mirosurile sunt complet naturale.
Exista si o anumita “psihologie a mirosului” conform cercetarilor, care ne poate fi foarte utila la fel cum era pentru stramosii nostri. Intr-un anumit moment istoric al omenirii, mirosul era parte integranta a interactiunilor sociale, la fel ca recunoasterea chipurilor sau auzul vocilor.
Mirosul de la subrat are chimicale puternice in componenta, iar faptul ca cineva miroase frumos, iar altcineva e la polul opus, se datoreaza bacteriilor. Majoritatea oamenilor evita sa transpire, mai ales atunci cand sunt expusi publicului, cu toate ca, mirosul ne-a servit de-a lungul timpului diverselor scopuri, fie ca reprezentau furnizarea unor semnale de avertizare sau indicii importante. Animalele isi marcheza teritoriile, comunica, sperie alte animale, etc. Stiinta ne arata ca mirosurile corpului transmit semnale despre starea de sanatate sau cand cineva se infurie sau minte.
[trendmag_alert class=”alert alert-notice alert-dismissable fade in”]Un studiu recent a constatat ca oamenii pot prefera mirosurile celor care sunt de aceeasi culoare politica cu ei ![/trendmag_alert]
Contrar a ceea ce credem, transpiratia nu miroase, de vina sunt bacteriile care se gasesc in pielea noastra in grasimi si proteine, fiind eliberate prin intermediul transpiratiei. Partea buna vine din faptul ca bacteriile sunt sanatoase pentru noi, ele luptand cu germenii care ne pot cauza infectii si reducand inflamatiile si iritatiile pielii, dupa cum ne arata studiile.
Chiar daca beneficiile sunt semnificative, nu ne suportam de multe ori si pentru unii, acest lucru se poate transforma intr-o paranoia.
Fiind in stransa legatura unii cu altii, nu ne dorim sa ne respingem sau sa ne facem viata grea unul altuia prin intermediul mirosului; acest lucru a dus de multe ori la extreme, unii preferand sa aiba un miros puternic de sapun. Pe langa acest fapt, pishologia umana ii respinge pe cei care nu se incadreaza intre anumite limite acceptate ale mirosului, iar acestia, pentru a se ‘integra’ capata mirosul de sapun mentionat mai devreme.
[trendmag_alert class=”alert alert-notice alert-dismissable fade in”]Transpiratia contine un antibiotic natural care lupta impotriva infectiilor de piele![/trendmag_alert]
Care este originea produselor anti transpiratie ?
Pana la inceputul secolului al XX-lea, populatia nu era atat de incordata in privinta mirosului, transpiratia fiind acceptata ca un lucru normal, natural. In 1912, fiica unui chirurg a creat un produs pentru a opri transpiratia mainilor din timpul operatiilor (formula era numita Odorono) si a observat ulterior ca produsul tine si partea de subrat uscata. Ea a inceput ulterior sa-l comercializeze ca antiperspirant si, intr-un timp foarte scurt, transpiratia a devenit ceva jenant. A avut succes? Cifra de 1 milion $ obtinuta in 1927 in urma vanzarii acestui produs, ar trebui sa va raspunda la intrebare!