Guta este declanşată de acidul uric şi ne afectează articulaţiile, provocând atacuri inflamatorii care pot dura şi câteva zile. Multe persoane s-au aflat în situaţia în care să consume o friptură delicioasă în timpul cinei, pentru ca dimineaţă să se trezească cu dureri articulare chinuitoare care să îl ţină cel puţin toată ziua. Acesta este un scenariu familiar multora, ei suferind de gută, o boală inflamatorie care este declanşată de acidul uric. Şi chiar dacă ea este cunoscută încă din Egiptul antic că “boala regilor”, ea se regăseşte şi astăzi. Din nefericire, există o strânsă legătură între gută şi alte probleme de sănătate ca accidentele vasculare cerebrale şi atacurile de cord.
Ce este guta?
Guta este clasificată tehnic ca un tip de artrită, vizează articulaţiile şi este asociată cu hiperuricemia, care se referă la nivelurile crescute de acid uric din sânge. Organismul nostru produce acidul pentru descompunerea purinei, un compus organic din mâncăruri şi băuturi. În condiţii normale, acidul uric se dizolvă în sânge şi părăseşte corpul prin urină. El devine o problemă când corpul nostru produce prea mult acid uric sau are dificultăţi în a-l elimina corespunzător. Aceasta acumulare de acid uric duce la formarea unor cristale ascuţite, asemănătoare unor ace, care declanşează atacuri dureroase de gută. Mai mult, hiperuricemia poate crea bulgări în jurul articulaţiilor numite “tofi” care dau şi un aspect inestetic, dar şi limitează funcţia articulară.
Cei care au avut sau au gută ştiu că este dureroasă şi chiar dacă de regulă afectează degetul mare de la picior, poate apărea şi în alte zone ca încheietura mâinii, cot, gleznă, genunchi, gât. Intensitatea durerii poate fi destul de mare, făcând greoaie activitatea fizică, dacă nu chiar imposibilă. Atacurile pot avea loc de obicei noaptea, astfel ca somnul nu va fi deloc odihnitor, ceea ce duce la schimbarea stării de dispoziţie şi o creştere a nivelului de stres.
Specialiştii afirmă că se pot dezvolta chiar şi pietre la rinichi, asta pe lângă riscurile crescute ale atacurilor vasculare cerebrale şi a celor de cord. Studiile arată că în cazul ultimelor două, un episod de gută le poate creşte riscul apariţiei în următoarele 2-4 luni, astfel că gestionarea eficientă este esenţială pentru reducerea apariţiei unor complicaţii suplimentare care să afecteze sănătatea.
Toate estimările până în momentul de faţă arată că bărbaţii sunt mai predispuşi gutei comparativ cu femeile de patru până la zece ori, în intervalul de vârstă de 30 – 50 de ani, riscul crescând odată cu vârsta. Cercetările arată că alimentaţia joacă un rol esenţial, alimente precum carnea roşie, carnea de organe şi fructele de mare fiind principalii vinovaţi, dată fiind cantitatea mare de purine conţinută de acestea; băuturile carbogazoase şi alcoolice dacă sunt consumate, influenţează de asemenea negativ. Anumite probleme de sănătate pot creşte riscul apariţiei gutei; obezitatea poate declanşa hiperuricemia ceea ce face sa apară guta, persoanele cu hipertensiune arterială, diabet sindrom metabolic şi insuficienţă cardiacă congestivă fiind predispuse să experimenteze această boală.
Cu toate că guta este dureroasă, este uşor de tratat graţie medicamentelor. Poţi trata aceste crize cu ajutorul antiinflamatoarelor nesteroidiene, inclusiv cele eliberate fără prescripţie medicală, cum ar fi naproxenul şi ibuprofenul. Alopurinolul şi febuxostatul pot preveni complicaţiile, limitând cantitatea de acid uric, în timp ce probenecidul ajută la eliminarea acidului.
Remediile naturiste pot fi benefice, ghimbirul fiind cunoscut pentru proprietăţile sale antiinflamatorii, ceea ce îl face ideal împotriva gutei. Bananele, merele, cireşele, ţelina sunt indicate în tratarea gutei; la acestea se adăugă cafeaua care conţine acid clorogenic ce ajută la eliminarea acidului uric prin urină.
Schimbările în ceea ce priveşte stilul de viaţă ajută enorm pe termen lung, evitarea alimentelor ce conţin purine, reducerea alimentelor dulci şi a consumului de alcool, fiind binevenite. Pierderea în greutate este un lucru necesar, reducând cantitatea de hiperuricemie. La toate acestea se adăugă şi recomandările medicului, discuţiile cu el fiind necesare şi utile.
Tratarea gutei dureroase poate fi simplă, fără reţetă, schimbările aduse stilului de viaţă atenuându-ţi durerile şi făcându-ţi viaţa mai uşoară.