Exista actiuni, situatii, care ne fac sa ne simtim inconfortabil, indiferent ca sunt generate de noi sau din cei din jur; de la scrasnitul unui cutit in farfurie, pana la scartaitul unei usi, acestea ne provoaca o stare de disconfort, neliniste …
Sa luam in considerare ca cei care fac performanta in atletism, au inima mai mare comparativ cu persoanele obisnuite, pianistii de elita care performeaza isi pot misca degetele in diverse directii, sobolanii cand sunt supusi stresului, au celulele stresului marite, iar exemplele pot continua. Motivul acestor manifestari este unul simplu: disconfortul. Cei care performeaza intr-un domeniu, sunt supusi unor niveluri din ce in ce mai ridicate de pregatire, iar instruirea se face in functie de obiectivele urmarite.
Ce ar trebui sa intelegem de aici? Supunandu-ne unor situatii in care ne simtim inconfortabil, mintea si corpul ne vor “rasplati”, facandu-ne mai puternici si mai bine echipati pentru a face fata stresului. Si chiar daca in realitate, natura umana este dura si nu fragila, scolile si toate institutiile de invatamant, parca protejeaza prea mult prin crearea diverselor parghii, in asa fel incat omul sa nu fie prea mult supus stresului. Toate acestea, duc in timp, la o scadere a rezistentei umane, la o slabire a sa. Si astfel de lucruri si masuri sunt luate in mod constant si sunt accentuate parca din ce in ce mai mult, chiar daca se cunoaste faptul ca prosperi sub presiune, inovezi in fata esecului, gandesti clar si indraznet cand esti constrans, pe scurt, te audodepasesti atunci cand esti scos din zona ta de confort, o zona de confort flexibila de altfel.
Constrangerea naste creativitatea
In sprijinul acestei afirmatii, vin nenumarate exemple din arta, cultura, personajele principale facand parte din situatii care i-au constrans/limitat – mai mult sau mai putin, ceea ce a dus in final, ca rezultatele activitatilor acestora sa fie remarcabile, pana la a fi numite opere de arta, idei geniale. Si se pare ca anumite situatii, minusuri, reprezinta exact ce ai tu nevoie, pentru a exista decoperiri originale.
Universitatea din Amsterdam a testat cum constrangerile afecteaza oamenii cognitiv. Cercetatorii au cerut studentilor sa asculte o serie de cuvinte si numere in timp ce efectuau alte sarcini dificile. Rezultatul a fost o schimbare a proceselor de gandire de la gandirea localizata la cea globalizata, ei facand o evaluare de ansamblu a situatiei, incepand sa gandeasca diferit.
Ce trebuie sa faci? Stabileste-ti constrangeri deliberate, taie limita de timp pentru realizarea respectivei situatii, redu numarul persoanelor disponibile pentru a te ajuta, limiteaza sursele la una sau doua! Si asa cum te simti la inceput – inconfortabil, tot la fel de bine, de aici, poate veni solutionarea sau ideea salvatoare.
Esecul hraneste inovatia
Credinta generala si tot ce se vorbeste in media, ne duce la concluzia ca esecul este ceva ce trebuie evitat cu orice pret, rezultatul final in cultura actuala – fiind unul care induce o anumita frica. Cu toate acestea, frica disconfortului provocat de diversele “amenintari” externe, te face sa ratezi oportunitati de crestere. De exemplu, compania Toyota are sistemul de productie numit Toyota Production System, unul de mare succes, aplicabil acum peste tot in lume. Cum functioneaza? Cu ajutorul esecului. Cand un muncitor observa o greseala sau un defect de productie, ei trag un cablu care opreste productia. Daca problema nu poate fi rezolvata in mai putin de un minut, intreaga productie se opreste pana cand problema este rezolvata.
Aceasta evaluare constanta a celor mai mici erori, face ca aceasta companie sa aiba multe mici imbunatatiri incrementale.
Ce trebuie sa faci? In primul rand, trebuie sa stii ca exista doua tipuri de esec. Esecul care provine din neglijenta sau lenevie este cel rau, in timp ce esecul care provine de la riscuri indraznete de a depasi anumite granite si de a inova, trebuiesc incurajate. Esueaza la inceput si fa-o inteligent, adica, in cazul in care ceva nu merge bine, opreste-te si analizeaza, intreaba-te “de ce” de mai multe ori, pana cand gasesti cel mai bun raspuns! Apoi, vino cu o serie de intrebari utile: de ce s-a intamplat asta, cum ai fi putut face altfel, ce poti face pentru a nu se mai intampla asa … Nu te invinui pentru aceasta situatie, cauta raspunsuri si vei incepe sa vezi oportunitati si informatii pe care nimeni din jur nu le va putea vedea.
Feedback-ul alimenteaza forta
Nimanui nu-i place sa auda ca ceea ce face este gresit. Si nimanui nu-i place sa-i spuna altcuiva ca ceea ce face este gresit. Este o teama de cand lumea, un instinct profund tribal, care ne protejeaza sa fim aruncati in afara grupului. Pe de alta parte, o analiza corecta a noastra de catre cine trebuie, este cel mai rapid mod de a debloca adevaratul potential.
De exemplu, conceptul de atlet de elita este studiat stiintific la Universitatea din Bangor de ani de zile. Concluziile? Cei care sunt cei mai buni, nu doar ca au parte de un feedback realist din punct de vedere tehnic, dar au si suport emotional de la antrenori, care actioneaza intocmai ca niste parinti surogati, oferind motivare, incurajare si un feedback critic. Cei mai buni jucatori de tenis de asemenea, performeaza mult mai bine comparativ cu aproximativ 50 de ani in urma, deoarece, au in spate antrenori de elita, care le ofera un feedback in mod constant. In anii ’70, jucatorii de tenis erau pe teren, cel mai bun castiga, carierele erau scurte, accidentarile erau mult mai accentuate si jocurile se terminau foarte repede.
Ce trebuie sa faci? Alege-ti un “antrenor personal” de incredere, o persoana care te stie si te intelege, care intelege situatia, ce este posibil si ce nu. Planificati impreuna o perioada din zi in care sa iti furnizeze un feedback – dar nu mai mult de jumatate de ora, mai ales ca acest lucru iti provoaca disconfort, asa ca, nu trebuie prelungit! Cere-i cateva lucruri depsre care iti doresti sa primesti un feedback realist si critic, si sa fie specific. Cu cat tu si antrenorul sunteti pe subiect, cu atat progresul si puterea ta vor fi mai vizibile.
Triumf dupa trauma
Intr-un moment in viata (sau in mai multe) se pot intampla anumite lucruri si tu vei avea parte de un anumit disconfort. Ar putea fi o despartire, pierderea cuiva iubit sau pierderea unui loc de munca intr-un mod in care nu te-ai fi gandit niciodata. Vei fi traumatizata si te vei simti ca si cum nu iti vei reveni niciodata. Exista un reper al decaderii personale, dar exista si o latura pozitiva, o crestere post traumatica.
Cercetatorii Universitatii din Texas, au studiat traumele si efectele acestora asupra vietii. S-a descoperit ca cei care au fost deschisi si au povestit traumele personale doctorilor, au avut parte de o reducere a anxietatii si de o buna functionare a sistemului imunitar, comparativ cu cei care nu au facut-o.
Ce trebuie sa faci? A analiza situatia, a tine un fel de jurnal, este unul dintre cele mai bun lucruri pentru a ajuta procesul de care te temi. Vezi ce este si ce s-a intamplat gresit si retine! Nu trebuie sa te grabesti, acest proces trebuie facut pas cu pas. Cu cat analizezi situatia mai bine, cu atat intelegerea ta fata de ea va creste si normal, nu ar trebui sa te confrunti iarasi. Incepe sa-ti adresezi intrebari ca: Cum s-a intamplat? Ce a facut sa se intample?, pentru ca in final sa iti pui intrebarea salvatoare : Ce pot face sa nu se mai intample?
