Aparut recent la Editura Creator, volumul de povestiri Amurgul elkilor al Rodicai Bretin este o uluitoare tapiserie de cuvinte tesuta din intamplari si personaje de acum 30.000 de ani, un subiect unic pana acum in literatura romana. Oamenii cavernelor nu erau diferiti fata de noi, constata autoarea, aveau probleme existentiale mereu actuale, care izbutesc sa emotioneze si sa convinga un cititor al secolului 21. Lumea prezentului nu este cu nimic diferita fata de cea din zorii omenirii. Tehnologia a evoluat, dar sentimentele nu s-au schimbat deloc, psihologia umana confruntandu-se cu aceleasi drame retraite de mereu alte generatii, cu intrebari ce inca nu si-au gasit raspuns oricate rauri de cerneala au facut sa curga filosofii ori scriitorii.
Despre povestirile din Amurgul elkilor, publicatia italiana „Corriere Veneziano“ remarca:
Dovedind o uimitoare putere de evocare, Rodica Bretin reinvie spectaculos, aproape cinematografic, lumea Cuaternarului tarziu. Nu doar cea salbatica, violenta, fara crutare a neanderthalienilor, ci si fascinanta epopee a oamenilor de Cro-Magnon, in care eroii infrunta adversari redutabili, monstri sau catastrofe naturale – totul in numele unui altfel de viitor.
Povestirile Rodicai Bretin nu se hranesc numai din revarsari de evenimente, din suspansul aventurii, ci si din atmosfera de lirism in care autoarea infasoara o istorie simpla, nesofisticata. Fragmentele de fresca dinaintea timpului incep surprinzator, pregatind o avalansa de imagini, tensiunea povestirilor se naste din actiunea alerta, dar si din zabava asupra amanuntului simbolic. In felul acesta, istorisirile prozatoarei se transforma intr-o parabola ce vizeaza cand conditia umana, cand avatarurile cunoasterii, cand categoriile mari ale eticului.
Prozele din acest volum reprezinta o imersiune fictionala in epoca de piatra a fiintei si constiintei umane. „Amurgul elkilor” nu seamana cu nimic din ce s-a scris pana acum in literatura autohtona, originalitatea fiind unul dintre atuurile cartii.
In plan ideatic, autoarea demonteaza un adevar paradoxal: oamenii cavernelor nu erau neaparat inferiori celor de astazi, ci diferiti. Iar unele caractere s-au pierdut irevocabil, cum ar fi capacitatea neanderthalezilor de a se naste cu „memoria speciei”, posesori ai cunostiintelor acumulate de generatiile anterioare.
Rodica Bretin remarca aportul individualitatilor – lideri si elite – in opozitie cu multimile-turme. Acestia au curajul de a lupta cu forte superioare, chiar avand sanse minime de reusita si tocmai lor li se datoreaza progresul omenirii. Totusi, uneori selectia naturala actioneaza haotic, supravietuind doar cei mai norocosi, astfel incat zorii civilizatiei nu au fost o perioada paradisiaca, de armonie cu natura, ci un purgatoriu evolutionist. Unele fragmente ale cartii aduc o atmosfera aproape apocaliptica, insa ceea ce pare un sfarsit se vadeste a fi un inceput de lume.
Mircea Doreanu
Rodica Bretin s-a nascut la Brasov, oras in care a revenit dupa trei decenii de activitate literara in Bucuresti. Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si autoarea a 36 de volume din domeniile fantastic-realist, istorie, paranormal, frontierele cunoasterii.
Volume de beletristica publicate: Efect Holografic (1985); Soimul Alb (1987); Uriasul cel Bun (1989); Drumul fara Sfarsit (1991); Cel care Vine din Urma (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de Nisip (2000); Fecioara de Fier (2002; 2006; 2014; 2017); Cetatea fara trecut (2015); Fortareata (2016); seria de romane Protectorii (2017-2019); Casa fara carti (2020).
Carti din domeniul frontierelor cunoasterii: Dosarele Imposibilului (2003); Tunelul Timpului (2003); Poarta Vrajitoarelor (2004; 2015); Poltergeist – atacatori invizibili (2005); Misterul Lumilor Paralele (2006); Naufragiati in Timp (2006); Calatorii in timp si lumi paralele (2015); Razboinicii Nordului (2015); Cronicile Imposibilului (2015); Ecouri din tenebre (2016).
A publicat proza, eseuri, articole in reviste literare din Romania (Viata romaneasca, Convorbiri literare, Opt motive, Curtea de la Arges, Egophobia, Libris, Utopiqa, Helion, Galaxia 42, Hyperion, Vatra Veche, Famost) si din strainatate: The Historian (Marea Britanie), Antares (Franta), Cirsova Magazine, Gracious Light, Four Star Stories (SUA) Teoria Omicron (Ecuador).
A primit numeroase premii, printre care „Premiul COLIN, categoria volum de proza scurta fantastica“ pentru Cetatea fara trecut si „Premiul OPERA OMNIA“, decernat la cea de-a 40-a editie a Conventiei Nationale a cluburilor si autorilor de science-fiction din Romania, Timisoara 2019.
