Nu e proprietatea nimanui si nu scrie cuiva anume. E doar o intamplare ca drumurile duc in zona in care, vrea/nu vrea, “se livreaza public… se face aratat”.
Cum sa nu-ti placa oamenii care delimiteaza inca de la bun inceput lucrurile? O zic eu, o zice si el, pe undeva: “Stii care persoane imi plac cel mai mult? Cele care nu au nevoie sa demonstreze nimic, nimanui, cele care stiu cine sunt si incotro se indreapta… si fac toate acestea in tacere…” Atata doar, prieten drag, nu as vrea sa stiu ca, de fapt, tii “lumea la distanta, ca sa nu-ti perceapa durerea din Suflet”, asa cum ai spus odata.
Daca, uneori, in ceea ce scrie se recunosc multi, nu e numai fiindca, in lumea asta, destinele seamana atat de mult, incat, printr-un exercitiu de vointa, s-ar putea putea grupa in 20 de povesti mari, ci e si fiindca scrie bine. Da, aici sta secretul. Omul asta scrie bine si adevarat. Cu traire.
Cate tratate despre cum sa-ti suporti mai usor existenta s-or fi scris inutil, de vreme ce omul de la capatul celalalt al paginii nu simte ca rezoneaza la ceva? Acolo lipseste sentimentul. Aici, insa… Ei bine, aici e cu totul altceva. Omul acesta, cu un nume atat de ambiguu si pierdut in tenebrele atator identitati si timpuri (Lovember, poate?) si spatii, e cel care “creeaza asteptarea”, cel care “isi aminteste emotia tacerilor” si care “sfideaza timpul, traind atemporal”. Mai mult, pentru eliminarea oricaror dubii, e cel care face si o clarificare utila: ”Nu sunt psihopat; sunt doar suficient de inteligent incat sa gandesc ca unul.” Si, in fond, ce mai conteaza masca?
Chiar va intereseaza cine e?
Fie! Este un om (si atat ar trebui sa conteze!), un om care iubeste linistea si detesta usile intredeschise, cele de la care porneste o dubla invitatie: fie sa intri, fie sa te intorci din drum. Uneori citeste ore in sir paginile ei goale si, cand vrea asta, o lasa sa se strecoare printre zidurile lui, ajutand-o astfel sa-i descopere lumea in care “fiecare culoare miroase altfel”. Fara intrebari. Doar prin simturi. Numai ca asta le salveaza viata. De fiecare data!
Iata frumusetea unei “iubiri adevarate care nu se gaseste, ci se construieste…impreuna!” Iar povestea construita in acest fel e profunda, ca a fiecaruia, de altfel. Pentru el, Sufletul va fi scris intotdeauna cu majuscula.
Dar pentru tine?
Material realizat de Adina Mitrica