A fi singur ar trebui să fie cumva validat şi respectat de societate aşa cum se întâmplă în cazul cuplurilor, doar că deocamdată nu se întâmplă aşa ceva, mai ales că sunt multe persoane care trec de la o relaţie la alta, mulţumindu-se cu cineva, indiferent că nu este potrivit, doar din frica de a nu fi singur. Care sunt modalităţile pozitive de a găsi sens în tot ceea ce faci când eşti singur, poţi citi în rândurile următoare.
Există numeroase cazuri în care anumite persoane aleg să fie singure, fie după o despărţire dureroasă sau după decesul partenerului; la polul opus sunt alte persoane care acceptă relaţie după relaţie din frica de singurătate. Ce nu cunosc mulţi însă este faptul că a fi singur este imputernicitor, o oportunitate de a profita de o călătorie de auto – descoperire pentru a ajunge la o viaţă inspirată şi împlinită.
Indiferent că eşti o persoană singură pentru moment sau alegi acest lucru pentru întreaga viaţă, aceasta este alegerea ta, nu e nimic în neregulă cu tine şi nu ai nevoie să fii validat de cineva, chiar dacă societatea actuală ar spune altfel. Societatea ne-a învăţat că bucuria vieţii se rezumă la copii, familie, partener de viaţă, iar dacă suntem singuri, am ratat această şansă. Persoanele căsătorite sunt văzute de societate ca fiind mai mature, mai fericite, bune şi cinstite, la polul opus persoanele singure fiind văzute ca imature, egocentrice, singure, nefericite.
A fi singur nu este o caracteristică a generaţiei tinere şi nu aparţine societăţii actuale; peste tot în lume există anumite culturi care văd omul singur ca fiind nedorit şi inadaptat. În China există termenul “sheng nu” care face referire la femeile rămase necăsătorite, fiind adus în atenţie de Federaţia Femeilor din această ţară. În anumite părţi ale Indiei, însăşi poliţia intervine şi se implică. Din aceste perspective, a fi singur pare să fie ceva ilegal. Bărbaţii singuri sunt numiţi burlaci şi sunt văzuţi ca fără griji, în timp ce femeile sunt văzute cumva ca disperate; aici se văd clar minusurile unei societăţi care nu a evoluat, atât din perspectiva diferenţierii între sexe cât şi a libertăţii de alegere. Percepţia vizavi de aceste subiecte se schimbă încet, dar mai e mult până la normalitate.
Mulţi prieteni te “liniştesc” spunându-ţi că vei găsi cu siguranţă pe cineva; rudele şi prietenii apropiaţi, având bune intenţii, îţi pot aranja câteva întâlniri neprevăzute care să te ajute să îţi schimbi acest statut. Chiar dacă anumite intenţii te deranjează, putem presupune că majoritatea sunt bine intenţionate; unii sunt de acord cu singurătatea, alţii sunt pro familie 100%. În funcţie de context şi şi inspiraţia ta, când vei primi întrebări oarecum incomode legate de singurătatea ta, poţi spune foarte bine că aşa îţi place ţie să îţi trăieşti viaţa sau răspunde-i cu întrebarea “de ce crezi că toţi ar trebui să fie în cuplu?”.
Multe persoane sunt singure deoarece îşi caută jumătatea perfectă, termen bătut parcă în cuie de persoanele în cuplu, a căror relaţie pare să fie perfectă. A fi singur nu înseamnă să fii trist şi poţi fi în căutarea persoanei cu care să fii pe aceeaşi lungime de undă într-un mod foarte relaxat. Şi da, poate amâni momentul, deoarece realizezi că nu te cunoşti atât de bine sau în caz contrar, te grăbeşti foarte repede.
Bărbaţii par să fie mai norocoşi în ceea ce priveşte etichetele societăţii, dar cu toate acestea, femeile par să se descurce mai bine când se termină relaţiile. Mulţi bărbaţi caută să îşi găsească imediat jumătatea deoarece nu vor să fie singuri, despărţirea fiind de nesuportat; astfel că trebuie să fie din nou într-o relaţie. Femeile pe de altă parte, indiferent cum gestionează viaţa după o despărţire – mergând spre o nouă relaţie sau alegând să fie singure, ele sunt susţinute de alte prietene şi cunoştinţe femei. În majoritatea cazurilor, femeile au tribul lor – adică prietenii intime cu celelalte femei, pe când bărbaţii, de cele mai multe ori, nu.
Cei care sunt singuri nu sunt singuratici neapărat, statutul de parteneriat dând acest calificativ al singurătăţii; din punct de vedere logic, cei singuri pot experimenta singurătatea. Vârsta iarăşi are un cuvânt greu de spus, toate cercetările arătând că oamenii se simt mai puţin singuri indiferent că sunt sau nu într-un parteneriat. Mai rău decât atât este singurătatea în parteneriat. Când eşti singur te gândeşti că poate vei întâlni pe cineva într-o zi, în schimb, când eşti într-un parteneriat şi te simţi singur, acest lucru poate fi tragic.
Un exerciţiu foarte bun într-un parteneriat este ca cei doi să se privească zilnic în ochi timp de două minute, fapt ce va crea curiozitate şi entuziasm. Când două persoane sunt împreună de multă vreme, exista tendinţa de a nu ne mai acorda atenţie pentru că ne cunoaştem partenerul. Dacă e posibil, mergeţi la culcare împreună şi treziţi-vă împreună în acelaşi timp, îmbrăţişaţi-vă, salutaţi-vă de bun venit şi luaţi-vă la revedere de fiecare dată. Persoanele în cuplu se simt singure pentru că nu se sincronizează.
În timp ce anumite persoane sunt singure pentru că asta au ales, altele au sabotat relaţiile, nu au gândit destul de bine şi ca rezultat, au pierdut anumite oportunităţi de a avea legături semnificative cu ceilalţi. Aceasta este o problemă complexă şi indicat ar fi ca cineva care îşi doreşte o relaţie să apeleze la ajutorul unei persoane specializate. Explorând profund cum ai fost modelat psihologic în copilărie te ajută să îţi înţelegi vulnerabilităţile; în plus, vei înţelege şi cum te-ai comportat în relaţiile anterioare şi te vei ajuta să înţelegi cine eşti tu în relaţii. Care este stilul tău de ataşament? Eşti evitant, anxios sau în siguranţă în relaţii? Aceste răspunsuri influenţează modul în care relaţionezi cu un partener.
A fi tu însuţi, autentic, înseamnă să sărbătoreşti cine eşti, ce faci; îţi poţi crea viaţa pe care ţi-o doreşti. Nu ai nevoie de cineva care să te salveze în propria viaţă, ci o poţi trăi în felul tău. Şi cele mai elementare beneficii ale singurătăţii pot fi cât se poate de simple, de la a sta în pat când vrei la sfârşitul săptămânii, la a mânca o îngheţată mare singură şi până la a dansa în casă fără haine (cu jaluzelele trase eventual).
A fi singur înseamnă că poţi face ce vrei, când vrei. Poţi petrece timpul cum vrei, când vrei, poţi ieşi cu prietenii oricând fără a da explicaţii – câteodată atât de obositoare şi inutile şi fără a-ţi neglija partenerul. Mai mult, te poţi concentra pe ceea ce eşti tu dar şi pentru a-i ajuta pe cei din jur. Iar cei care îi ajută pe alţii, indiferent cum o fac, se simt mai încrezători, mai rezistenţi, mai plini de resurse, ajutorul oferit de ei permiţându-le să aibă legături pline de sens cu cei din jur.
