Cand spui maximalism te gandesti la stiluri ca rococo si baroc, la opulenta vesmintelor regale si aristocratice imortalizate in picturi, la culori stralucitoare si materiale opulente, la moda anilor `70, `80, `90 – cand defilarile erau o succesiune de lux si incantare vestimentara.
Opusul minimalismului, maximalismul se defineste clar ca un curent al exceselor prin acel „more is more” al tesaturilor rafinate, al culorilor si imprimeurilor inteligent si elaborat mixate, al nenumaratelor accesorii inteligent aranjate. Reusita unui outfit maximalist sta in a sti sa mixezi culori, sa combini prints si sa folosesti accesoriile – gandeste-te la D&G, Etro, Dries Van Noten, Cavalli, Moschino, Kenzo, etc si la fashion icon Iris Apfel cu ale ei magnifice bijuterii.
Sa mixezi doua, trei prints poate fi dificil, dar sa mixezi cinci, sase este deja greu astfel incat outfit-ul sa ramana elegant si coerent, in schimb sa faci un color block, sa aduci detalii in outfit ori sa ai o tehnica specifica pentru accesorii este la indemana oricui.
Un exemplu edificator de maximalism este serialul Emily in Paris, chiar si numai pentru a-ti face o idee despre curent, unde more is more si bigger is bigger sunt in aproape fiecare scena: funde, culori, imprimeuri, texturi, fara sa displaca dar poate si fara sa te faca sa spui „vreau si eu”!
Un outfit maximalist este de la incarcat la supraincarcat – prints, culori, volane, decoratii, materiale si poate deveni agresiv in ochii celorlalti fara o estetica elaborata si fara respectarea proportiilor. In maximalism este vorba de exprimarea personalitatii, de iesirea din conul de umbra al minimalismului genderless, de o garderoba care sa fie pe exact aceeasi frecventa cu a ta.
Poti incerca cu ce ai deja in sifonier – piese vestimentare pe care sa le porti si altfel decat pana acum – siluete complementare, culori contrastante sau similare, texturi diferite. La fel de bine poti crea din mai multe piese pe care nu le mai imbraci – o alta noua: neasteptata, cu elemente diferite – si faci astfel un maximalism sustenabil.
Layering-ul este esential in maximalism – de la lungimi la texturi si prints, pana la accesorii – tot ce poate face outfit-ul cat mai vizual. Gandeste-te cum ar arata camasi cu lungimi diferite, catifea langa banalul bumbac si putina matase etc.
Sau cum ar sta o multime de brose pe o geaca de jeans …
Intr-un outfit max nu trebuie sa le ai pe toate la un loc: mix de culori in unul, layering de texturi in altul, continuand cu ceea ce iti place si te inspira mai mult. Si nici nu este despre a copia un designer, o influencer, pop/rock star, actrita etc, ci despre a-ti exprima originalitatea.
Si aici – ca in orice alt curent sau stil al modei, este vorba de contributie personala: cum suntem diferiti, fiecare intelegem o notiune conform standardelor proprii.
De aceea, cand vorbim de maximalism la 20 de ani realizam ca este altfel decat cel la 40, cel pentru o fashionista altfel decat pentru o stylish, pentru o excentrica altfel decat pentru o femeie obisnuita.
Maximalismul – in ciuda aparentei frivolitati, este un curent care iti da posibilitatea sa recreezi, sa iti pui creativitatea la contributie transformand nesemnificativul, sa pornesti de la nimic si sa ajungi la stylish si individual – este o lume a infinitelor posibilitati.
Iar cuvantul de ordine in maximalism este bucuria: bucuria de a crea si purta un look pe care il iubesti si prin care te exprimi, bucuria culorilor, a imprimeurilor, a diversitatii.
