Scăldatul în pădure sau Shinrin-yoku este o practică mindfulness apărută în Japonia în 1980 şi despre care ştiinţa spune că este bună pentru trup, minte, suflet.
Prezenţa omului printre copaci îi face acestuia bine, ajutându-l să fie bine psihic şi fizic prin starea de relaxare completă pe care i-o oferă. Aceşti giganţi blânzi şi generoşi i-au oferit omului fructe, nuci, medicaţie, adăpost şi lucruri utile (roată, trepte casă), ceea ce i-a modelat omului parcursul şi i-a influenţat progresul. Copacii ajută la vindecarea corpurilor cu remediile care vin din rădăcinile lor, din scoarţă, frunze, uleiuri esenţiale şi ne ajută la vindecarea minţii cu ajutorul efectelor calmante şi înălţătoare ce vin din timpul petrecut în prezenţa lor.
Copacii ca medicament
Aproximativ 70% din plantele care luptă împotriva cancerului vin din zonele tropicale şi 25% din toate medicamentele pe care le folosim astăzi vin din doar 1% din speciile de plante care au fost testate pentru proprietăţile lor medicale. Scoarţa de salcie ne dă aspirină, cacao oferă teofilina pentru medicamentele astmului bronşic, scoarţa din yew (taxus baccata) din Pacific ajută la tratarea cancerului, acele de pin pot fi folosite ca antiinflamator şi analgezic, uleiurile esenţiale de copaci calmează diverse boli, umbra copacilor ajută la reducerea riscului apariţiei cancerului de piele.
Sănătatea inimii
Copacii ne fac să ne simţim mult mai bine fizic în mai multe moduri decât putem noi să ne dăm seama. O analiză bine documentată şi detaliată din 2017 arată că copacii îmbunătăţesc sănătatea metabolică şi cardiovasculară, ei fiind de asemenea prima linie de apărare împotriva viruşilor şi bolilor. Scăldatul în pădure creşte activitatea de luptă împotriva celulelor noastre ucigaşe cu 50% şi a proteinei noastre anticancerigene cu până la 48%. Acesta este un efect care poate dura până la o lună, conform Universităţii de Medicină din Tokyo.
Antiinflamator
Scăldatul în pădure reduce inflamaţia citekinelor asociate cu bolile cronice cu până la jumătate, pădurile întărindu-ne imunitatea, astfel încât corpurile noastre ne pot proteja mai bine împotriva infecţiilor şi tumorilor. Trei zile cu câte două ore de petrecut timp în pădure aduc foarte mari beneficii, dar şi 30 de minute de mers zilnic prin pădure asigură continuitatea acestora.
Beneficii asupra creierului
Mulţi neurologi, psihologi şi alţi profesionişti din medicină spun despre criza modernă de sănătate mintală că are legătură cu vieţile noastre solicitante şi obositoare, amestecată cu puţinul timp petrecut în aer liber printre copaci şi lumină naturală, ceea ce a dus la creşterea puternică a anxietăţii, depresiei şi ADHD. Scăldatul în pădure, copacii înşişi ajută la recuperarea mentală şi starea de bine şi sunt o soluţie viabilă pentru prevenire şi vindecare. Potrivit unor studii aparţinând Universităţii din Melbourne, chiar şi 40 de secunde de pauză şi privit pe fereastră către natură poate reduce oboseala mentală şi restabilirea vigilenţei.
Mai puţin stres
Conform cercetărilor şi concluziilor solide de până acum, copacii ne fac să ne simţim mai puţin îngrijoraţi şi stresaţi, chiar şi fără să ne plimbăm. Într-un studiu de teren din Japonia, chiar şi stând în picioare şi privind copacii, ne reduce nivelul hormonului stresului – cortizol din saliva noastră. Un studiu din Polonia ce avea legătură cu starea de spirit, a pus un grup de participanţi să se uite timp de 15 minute la o pădure pe timp de iarnă (mai goală ca vegetaţie), dar şi un alt grup care să privească către un peisaj urban cu drumuri şi clădiri. Concluziile au fost clare: cei care au privit pădurea s-au bucurat de o refacere mai bună, emoţii mai pozitive, vigoare şi o dispoziţie mai bună comparativ cu spectatorii peisajelor urbane.
Cum să practici scăldatul în pădure
- Lasă ceasul, camera foto şi telefonul acasă, în maşină sau închide-le!
- Intră în pădure şi opreşte-te pentru un moment … simte briza pe piele …
- Conectează-te la corpul tău! Începe să mergi şi concentrează-te asupra momentului prezent!
- Gândeşte-te la paşii tăi şi observă cum se simt picioarele când te conectezi cu pământul. Concentrează-te asupra respiraţiei şi simţurilor!
- Ascultă! Ce poţi auzi? Fii atent la frecventa copacilor, şoaptele vântului şi foşnetul frunzelor, cântecul păsărilor, frunzele de sub picioare, trosnitul crenguţelor când le calci.
- Pune mâinile pe trunchiul unui copac! Simte textura aspră şi grosieră a scoarţei, umezeala muşchilor copacilor, netezimea rece a frunzelor! Freacă uşor o frunză între degete şi observă cum se simte fiecare parte: moale, pufoasă, lucioasă.
- Încearcă să simţi aerul din jur … se simte rece pe piele? Este umed sau uscat? Este o briză caldă, rece, blândă? Este o senzaţie constantă?
- Descrie ce poţi mirosi! Gustă aerul proaspăt delicat de pe limbă în timp ce inhalezi fitoncidele forestiere.
