Formarea comportamentului de adormire la copil

Stil de viata

Formarea comportamentului de adormire la copil

2

Cea mai mare provocare pentru un adult-parinte este de a reusi sa-i formeze propriului copilul obisnuinte / comportamente sanatoase. De ce ar deveni aceasta intentie, o actiune “cu obstacole”?! … pentru ca avem nevoie de multa, multa rabdare!
Si, desi teoretic, multi dintre noi cunoastem acest fapt, in practica exista o dubla confruntare: copilul are propria lui personalitate si tinde sa-si manifeste autenticitatea in toate planurile ei; apoi, adultul constata ca are pe langa resursele personale si multe indoieli, intrebari, prudente care se activeaza la spontaneitatea copilului lui (in realitatea terapeutica, parintii se intreaba daca vor reusi sa-si educe corect copilul, daca e prea putin sau prea mult ceea ce fac, daca nu cumva au gresit oprind sau continuind un anumit comportament, etc).
Spre exemplu, fiecare familie trece, la un moment dat, prin experienta formarii la copil a comportamentului de adormire … unii mai usor, altii extrem de dificil. Exista situatii, cand parintii se declara invinsi de “crizele de refuz” ale acestuia. Insa, celor mai multi dintre copii nu le place sa mearga la culcare, deoarece se simt frustrati pentru ca sunt nevoiti sa-si inceteze activitatile atat de distractive, pentru a face loc acestei etape care presupune sa stea singuri.


Este important un anumit ritual inainte de culcare ! Multe dintre studiile psihologice confirma faptul ca un anumit ritual inaintea etapei de adormire a copilului, il ajuta pe acesta sa se relaxeze, astfel incat sa nu-l asocieze cu ceva punitiv. Prin urmare, exista cateva sugestii cu privire la aceste elemente ale ritualului:

  • Imbratisari de noapte buna;
  • Sa i se spuna o poveste;
  • Sa faca o baie;
  • Sa bea sau sa-si pregateasca un pahar cu apa / lapte;
  • Sa stea putin cu un obiect pe care il indrageste foarte mult (obiect de atasament).

Copii trebuie sa doarma separati de adulti ! Ce este foarte important de retinut, este faptul ca una dintre regulile foarte clare in formarea acestui obicei implica separarea a doua planuri din viata unei familii: copilul/ copiii dorm separati de adulti. Iar pentru a ajunge la aplicarea acestei reguli, este foarte important sa o concretizam de timpuriu, astfel incat copilul, sa nu aiba declansat sentimentul de abandon sau dimpotriva, formata dependenta emotionala.

Prin urmare, in scopul dezvoltarii unei vieti emotionale adecvate e important:

  • Sa incepem acest ritual foarte devreme in viata copilului;
  • Sa incepem acest ritual in dormitorul copilului si nu invers (pentru ca orice copil va cauta sa se raporteze la mediul familial cel mai cunoscut; in acest caz, fiind dormitorul parintilor si nu al lui);
  • Sa evitam crearea sentimentului de “graba” (“Culca-te acum ca sunt foarte obosit/a si mai am si alte treburi!”) pentru ca efectul va fi invers: un copil care se stie respins, va cauta sa atraga si mai mult atentia adultului tocmai pentru a-l “pastra” langa el;
  • Durata acestui ritual sa fie limitata in timp (nu mai mult de 30 minute). Orice ritual implica un inceput si un sfarsit.
  • De asemenea, este contraindicat ca inainte de adormire, copilul sa realizeze sau sa participe la activitati zgomotoase (de exemplu, vizionarea unor desene animate cu personaje agresive sau adormirea dupa ce a fost aspru certat). In cazul in care copilul adoarme “fortat”, de cele mai multe ori, somnul devine agitat si asociat cu o activitate “chinuitoare”.

Orice comportament format pentru copil, inseamna o iesire din zona de confort a adultilor !

Prin urmare, este foarte important sa intelegem ca formarea unor comportamente sanatoase se realizeaza foarte devreme, ulterior, fiind obisnuinte care il ajuta in primul rand pe copil, dupa care, pe parinte.
Un alt aspect important il reprezinta faptul ca fiecare comportament format la copil implica, uneori, iesirea din zona de confort a adultului (comportamentul de adormire al copilului poate insemna perioade de somn intrerupt pentru adult; in consecinta, instalarea oboselii si aparitia starilor de iritare) … Sa nu uitam, insa, ca pentru copil este necesar un program ordonat care sa echilibreze perioadele de activism intelectual cu cele de repaos.


Articol realizat de psihoterapeut de familie si cuplu Violeta Nicoleta Simion – www.psihologvioletasimion.ro

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *