In cazul in care esti intr-o polemica despre grasime, legata de criza de obezitate sau de beneficiile unor alimente, multe coversatii ajung la cuvantul „grasime”. Asa ca, daca esti in foame de raspunsuri in privinta acestui subiect, parcurge in continuare urmatorul articol!
Daca ar fi sa ne gandim la raportul ce intra in corp/ ce iese din corp, organismul tau se afla la limita de a diferentia intre o salata si ceea ce comanzi online. Iar perceptia vizavi de alimentele consumate se poate modifica in urma unor denumiri de pe etichetele alimentelor: organic, vegan, natural. Uleiul de masline, avocado, ciocolata neagra, nucile, pestele, sunt alimente incadrate la categoria „nutritive”, dar trebuie o mare grija si la portii. Grasimile ofera de exemplu, 9 calorii per gram, comparativ cu carbohidratii si proteinele, care ofera 4 calorii. Iar excesul de calorii nu te scuteste sa castigi in greutate.
Ce ar trebui tu sa faci?
Trebuie sa cunosti numerele. Mai exact, trebuie sa stii cate calorii are fiecare aliment, pentru a-ti planifica cat sa mananci, pentru ca numarul caloriilor ingerate sa iti ofere necesarul fara a fi in exces.
Adevarata problema in privinta acestui subiect – despre grasime, nu este despre cantitatea pe care o ai, ci mai degraba unde o „depozitezi”. In momentul in care iti depasesti capacitatea de stocare a grasimii de sub piele, se ajunge la un excedent. Acesta se imparte intre organe (grasime viscerala) sau in interiorul lor (grasime ectopica), crescand riscul bolilor de inima si diabet.
Chiar daca nu o vezi, ea este acolo si cat de bine poti stoca grasimea, se datoreaza in mare parte geneticii. Oamenii de stiinta vin si ei cu argumente care sustin ca anumiti factori ai stilului de viata, iti pot determina corpul sa depoziteze grasimea preponderent in jurul organelor, decat sub piele. Daca alimentatia ta este bogata in zahar, mananci la ore nepotrivite sau bei alcool excesiv, acest lucru ar putea provoca depozitarea preferentiala a grasimilor viscerale, indiferent de echilibrul caloric. Nivelurile ridicate de adrenalina si cortizol, pot avea si ele rol in aceasta problema. De exemplu, cei care lucreaza in mare parte a timpului la birou si se bazeaza pe diverse suplimente si consuma fast food, sunt supusi unui risc mai ridicat de depozitarea a grasimii nesanatoase.
Ce ar trebui tu sa faci?
Daca te apuci brusc de sport, e posibil sa ai rezultate, dar nu dintre cele dorite, mai ales daca nu iti schimbi modul de viata si alimentatia. Conform unui studiu, cei care au inceput un program de antrenament corespunzator, au pierdut mai multa grasime viscerala comparativ cu cei care au adoptat un regim alimentar strict.
Una din ideile moderne des vehiculate cam peste tot este aceea ca poti obtine ceea ce iti doresti prin intermediul fortei vointei. Dar, in privinta persoanelor obeze si cand ajungem la subiecte despre grasime, lucrurile nu stau in acest mod … e destul de dificil sa credem ca doar daca isi doresc si isi canalizeaza energia pe dorinta de a slabi, vor si reusi. In sprijinul acestora, vin oamenii de stiinta care spun ca, exista o parte din creier care inhiba impulsurile, cunoscut ca „functie executiva”. Aceasta parte a creierului este sistemul managerial al creierului, iar implicarea necesita un efort activ, care oboseste usor. In contrast, exista partea creierului care actioneaza obisnuit si functioneaza injudios in mod automat.
Din nefericire, din momentul in care organismul are setat un anumit mod de a trai, este dificil de depasit. Adauga la aceasta faptul ca metabolismul se deregleaza ca raspuns la restrictiile calorice in timp ce apetitul creste, si va parea destul de logic ca lupta creierului cu dorinta de a slabi sa fie din ce in ce mai slaba.
Ce ar trebui tu sa faci?
Trebuie gandita o alta modalitate de abordare, aceea in care sa te axezi pe obtinerea unor obiceiuri sanatoase si care sa te ajute in timp, in detrimentul pierderii kilogramelor. Cea mai grea parte e aceea a deprinderii noilor obiceiuri in primele faze, ulterior, acestea devenind automatisme.
Desi este dovedit pe scara larga ca excesul de greutate este o problema serioasa in sanatatea cronica si totul se invarte in jurul subiectului despre grasime, o analiza a aproape 30 de studii publicate in Endocrine Reviews a aratat ca peste 75 de procente din persoanele clasificate a fi obeze (avand IMC peste 30) au o presiune a sangelui normala, iar nivelurile de colesterol si insulina, echilibrate. Relatia dintre IMC si sanatatea metabolica nu este liniara, o persoana obeza putand avea parte de imbunatatiri, chiar daca nu vizibile fizic.
Stim faptul ca nu orice femeie plinuta care – alerga, gafaie puternic, lucru aplicabil si in cazul atacului de cord: nu e ca si cum orice astfel de femeie asteapta sa aiba parte de asa ceva! Multi factori – care nu tin de greutate – au legatura cu sanatatea metabolica, de la alimentatie, pana la modul de a dormi.
O masura buna pentru a fi sanatoasa, este flexibilitatea metabolica, care nu are nimic de a face cu viteza cu care te misti si faci anumite lucruri. Acesta este abilitatea corpului de a face fata stresului atunci cand consumi mancare mai putina sau mai multa, in esenta, abilitatea organismului de a ramane sanatos.
Ce ar trebui tu sa faci?
Cel mai bun lucru este sa iti dezvolti flexibilitatea metabolica cu ajutorul unui post intermitent. Incearca sa mananci cu o pauza de 8 ore intre mese, de cateva ori pe saptamana! Corpul tau va fi nevoit sa isi arda propriile rezerve de grasimi, dezvoltand o rezistenta care sa-i permita sa functioneze la putere maxima, indiferent de greutate.