Dr Vasi Radulescu este genul de om pe care fiecare dintre noi ar trebui sa il aiba ca prieten si nu neaparat prin prisma sfaturilor medicale pe care le ofera, ci prin calitatea lui naturala si emotionala de a fi, prin bunatate si sinceritate, prin faptul ca este ancorat in realitate si isi exprima opiniile intr-un mod bine argumentat.
Iubeste scrisul si medicina in egala masura si a reusit sa le imbine in cel mai bun mod, promovand frumosul, practicul si tot ceea ce face bine omului. Simte repulsie pentru tot ce este fals, multe din actiunile sale luand nastere din spiritul justitiar care il caracterizeaza, prezentand situatiile intr-un mod pozitiv si contribuind in mod real la verticalitatea societatii in toate aspectele ei.
Ii multumim ca a avut rabdarea sa raspunda avalanselor de intrebari si curiozitati venite din partea noastra si a facut-o in asa fel incat ne-a ajutat sa il cunoastem si sa il intelegem mai bine, sa ii intelegem filosofia, sa deslusim ce sta in spatele a tot ceea ce face. Toate acestea, alaturi de multe alte lucruri interesante, utile si inedite, proiecte/ planuri de viitor, le gasiti in randurile urmatoare, intr-un remarcabil dialog cu Dr Vasi Radulescu!
Buna, Vasi si „Bun venit!” in paginile revistei Famost! Ce a fost mai intai: medicina sau scrisul? Unde a aparut prima licarire?
Bucuros de primirea calda. Mai intai a fost scrisul. L-am preferat intotdeauna, pentru ca am fost un mare introvertit si comunicarea fata in fata, prin viu grai, ma umplea de angoase. Apoi scrisul a baleiat spre zona de creatie, unde gaseam usoara conceperea de povesti sau poeme, multe adresate, teoretic, unor iubite. Spun teoretic pentru ca pe majoritatea nici macar nu le-am trimis vreodata, neavand curajul sa fac asta. Sau din teama de a nu pierde o proiectie minunata, lovind-o de o realitate care putea fi dezamagitoare.
Spre care din cele doua ai avut atractie mai mare in copilarie? Ai pe cineva in familie care sa iti insufle dragostea pentru medicina sau pentru scris? Sau ai facut ceea ce ai simtit?
Tata ii trimisese mamei niste scrisori fabuloase pe care le-am gasit gramada intr-o cutie. Il cheama Adrian si se semna Ady – de o extravaganta nemaipomenita, daca ma gandesc la anii 70. Folosea metafore, invartea cuvintele pe degete, facea constructii complexe, intercala poeme scurte. Imi pare rau ca oamenii nu prea mai scriu scrisori acum. Cred ca am mostenit scrisul de la tata. De la mama a venit medicina; si-a dorit foarte mult sa fie medic, dar din pacate nu a reusit si a facut pana la urma o scoala de asistente. Ulterior, toti cei patru copii ai ei au ajuns sa lucreze in medicina sau domenii conexe, dar eu sunt singurul medic. Am avut o satisfactie aparte stiind ca, pe undeva, am dus la bun sfarsit un lucru neterminat din ea.
Cand te-ai decis sa urmezi medicina si care au fost motivele care te-au determinat sa faci acest pas? Ai simtit ca vrei si te poti dedica in a ajuta oamenii, ai luat in calcul partea materiala, …?
Am avut mereu in mine o empatie aproape patologica. Ma transpuneam in alte vieti si simteat acut durerea oamenilor. Aveam un impuls de nepotolit – voiam sa vindec, sa ajut, sa ma implic, sa fac bine. Imi acelasi timp ma temeam cumplit, pentru ca eram un sensibil si stiam ca voi suferi, vazand moartea foarte aproape, pierzand unii oameni. Exact asa a si fost – cota de suferinta, de uzura psihica e uriasa in medicina – dar nu regret nimic. M-am decis sa merg pe acest drum in liceu, sperand sa reusesc ceva, macar firav, si-ntr-ale scrisului.
In momentul de fata, ce inseamna medicina pentru Dr Vasi Radulescu ?
Acum sunt intr-o pauza de regasire, dupa un burnout cumplit. Am pus pur si simplu un stop, dar tresar cand aud ambulante si mi-e dor de pacienti, de garzi, de momentele tensionante, de dansul acela intr-un spatiu milimetric, intre viata si moarte, unde iei decizii si poti face diferenta. Ma voi intoarce curand. Medicina mi-a oferit povesti pe care nu le voi uita niciodata – consider ca pacientul nu e un simplu cumul de diagnostice, ci mult mai mult de atat. El are nevoie de vorbe, atingeri, gesturi care par simple, explicatii, caldura. Empatie. O sa mai scriu asta o data: empatie. Din pacate, la noi e prea putina sau lipseste cu desavarsire.

Afirmi ca te-ai dedicat educatiei medicale si asta din cauza informatiilor nefondate care circula in mod special in mediul online. Ce te-a determinat sa faci acest pas? Care sunt motivatiile din background?
Am inceput sa fac asta in urma cu sase ani, vazand cum circulau tot felul de materiale cu pseudostiinte, mituri, informatii departe de adevarul stiintific, conspiratii. Am simtit nevoia sa ripostez. Am inceput sa scriu pe Facebook, demontand miturile si conspiratiile, oferind informatie veritabila. Apoi am fondat Leapsa de Sanatate, invitand oamenii sa citeasca materialele si sa le dea mai departe. Au urmat cartile, chiar cu una numita Medicina povestita pe intelesul tuturor. E mare nevoie de asa ceva si mi-ar placea ca tot mai multi medici sa scrie, sa ofere informatii genuine, sa contracareze fake news-ul atat de nociv.
De ce ar avea un cititor incredere in informatiile medicale furnizate de Dr Vasi Radulescu? Cum si de unde te documentezi inainte de a furniza mai departe informatiile in asa fel incat sa le inteleaga oricine?
In primul rand pentru ca am 15 ani de pregatire medicala si stiu exact fiziologia si fiziopatologia corpului uman. Apoi, pentru ca am surse de incredere. Pentru ca stiu cum sa impachetez informatia ca sa nu plictiseasca omul. Medicina per se e rece si plina de termeni ba absconsi, ba respingatori. Povestita, ea farmeca, iar totul devine mai atragator si usor de priceput.
Ai fondat www.leapsadesanatate.ro., o platforma cu informatii medicale pe intelesul tuturor si bine argumentate. Care consideri ca este cheia unei bune comunicari cu oamenii atat in mod direct (fata in fata), cat si in mediul online?
Relatia medic–pacient e cel mai frumos lucru din medicina, daca exista deschidere, empatie, caldura, poveste. N-ai cum sa nu te umpli de bucurie cand descoperi bucati din viata altui om, cand vezi ca suntem mai legati intre noi decat credem. Detensionand relatia, vezi apoi ca si tratamentul merge mult mai bine. Toti medicii ar fi bine sa dezvolte relatii frumoase cu pacientii lor. In partea cealalta, mediul online e dificil. In cazul meu, imi vine usor sa scriu statusuri sau articole, dar nu pot sa ignor ce vine la pachet cu expunerea – o doza mare de ura, pe medici in general, pe cei expusi si lesne de atacat in particular. Sub puterea anonimatului, multi ataca total nefondat, injura medicii, solicita diverse lucruri. Mai sunt categorii speciale – antivaccinisti, adepti ai unor terapii aiuritoare – care lanseaza si ei fel de fel de atacuri. Am invatat sa-i ignor si sa ma concentrez pe oferirea de valoare celor care chiar vor asta.
De ce crezi ca avem nevoie de educatie medicala? Suntem deficitari … si aici?
Suntem deficitari la educatie in general. Sa nu ne mire ca suntem la pamant cu cea medicala, care trebuie facuta materie obligatorie la scoala. Avem nevoie de educatie medicala ca sa pricepem care-i treaba cu virusurile, cu vaccinurile, cu spalatul pe maini, cu masurile de protectie, cu evitarea principalelor boli la care suntem campioni in Europa. Traim prost, in boala, in ignoranta, in conspiratii – am vazut asta atat de pregnant acum, in plina pandemie.

Ce ia in calcul Dr Vasi Radulescu atunci cand scrie un articol pe tema medicala?
Sa fie cat mai usor de inteles, sa fie ca o poveste, sa respecte desigur adevarul stiintific. Daca exista vreun trend, scriu exact pe acel subiect. Mai scriu tintit cand e o zi anume, spre exemplu Ziua inimii sau Ziua mastocitozei.
Care ar fi elementele de care un cititor obisnuit, ar trebui sa tina cont in ceea ce priveste veridicitatea unei informatii, mai ales daca este de natura medicala?
Inca din titlu putem mirosi un material. Un titlu de genul Vezi cum poti vindeca hipertensiunea arteriala cu aceste plante ar trebui sa ne traga niste semnale de alarma, iar eu nici nu voi deschide acel articol. Verificam domeniul, cum ar fi drvasiradulescu.ro, ferindu-ne de cele dubioase. Ne uitam la autor. Verificam sursele trecute. Daca stim bine autorul si materialul este general – sa zicem ceva despre o patologie cardiaca – avem incredere in cele expuse, nici nu mai e nevoie de vreo sursa, pentru ca mintea extraordinara a medicului e suficienta.
Ai multe mesaje pe care le transmiti atat prin aparitiile scenice, tv si online in care combati stirile false! Are rezonanta toata aceasta straduinta a ta? Ce tip de semnale primesti din partea oamenilor?
Sunt rezultate, altfel ma opream. Din pacate ma sperie valul de conspirationisti si din aceasta cauza tot zic de nevoia de educatie generala si medicala, oful meu. Ma uit la pozitiile anti-5G si ma oripilez de crezurile unora, fara niciun fundament sau argument solid. Avem mult de lucru si, cu aplecare suficienta, cred ca ne putem ameliora. Educatia trebuie sa fie prioritara.
In practica ta medicala, in perioadele in care ai luat contact cu pacientii, ce te-a impresionat sau ce te-a marcat mai mult? Ti-a ramas in minte vreo situatie anume?
Multe. Mi-am notat totul in jurnale sau pe telefon. Pe unele le-am scris pe Facebook, pe site-uri sau in carti, respectand desigur confidentialitatea pacientului. Tin minte cum un domn de 85 de ani pe care l-am resuscitat intr-o garda m-a cautat si m-a gasit intr-un alt spital, unde eram iar de garda. Ma anunta asistenta din UPU ca ma cauta cineva pe hol. Ies si-l vad, il recunosc imediat, ma gandesc daca are vreo problema. Imi intinde palma sa dam high five – il invatasem sa faca asta -, imi spune ca a trecut doar sa ma vada si sa-mi multumeasca. Intr-o garda grea, a fost exact oaza mea de liniste.
Ce simti, care este reactia ta atunci cand vezi ca cititorii iti multumesc sau iti apreciaza sfaturile si indrumarile?
Bucurie. Ma bucur cand cineva ramane concret cu ceva. Simt ca pun un umar mic si merg inainte mai bine. Am primit mesaje extraordinare de la oameni si le multumesc pentru tot.

Poate ca multi il cunosc pe Dr Vasi Radulescu dupa „Mesajul de pe frigider”, o pagina cu mai multa vechime. Scrieri scurte, inteligente, amuzante, cu subinteles. Cum iau nastere ele?
Oh, revin amintiri. Eram prin 2015, am scris ceva pe un post-it galben, l-am pus pe frigider, i-am facut poza si apoi, hop pe Facebook. Imediat s-a nascut o pagina si cred ca am produs sute de mesaje scurte, dar ulterior mi-am pierdut interesul, fiind prins in multe prea multe proiecte, asa ca am cam abandonat pagina. Pentru mine era o contrapondere la uzura grea din medicina, ma retrageam in aceste mesaje si aproape nimeni nu stia cine e acel V. care apare pe fiecare bilet. De atunci ma semnez V. si dupa fiecare postare.
Cu siguranta nu oricine poate scrie lucruri frumoase, interesante, captivante, daca nu are o baza intelectuala solida. Ai citit mult in copilarie/ adolescenta, ai fost atras de anumite genuri literare?
…