Fatfobia este expresia societății actuale în care dacă forma corpului nu este adaptată standardelor general acceptate, încercăm sentimente de rușine, de discriminare, manifestate sub forma unor acțiuni, cuvinte, sugestii, toate umilitoare. A învăța cum să recunoști, pentru ca apoi să depășești ceea ce este cunoscut ca fatfobie este un pas important pentru combaterea ei și pentru a-i învăța pe cei ce au parte de așa ceva să se comporte corespunzător.
Termenul de “fobie” înseamnă frică, înțelegerea elementară a cuvântului “fatfobie” implicând o teamă patologică de grăsime. De asemenea, fobia poate avea și sensul de aversiune extremă față de ceva, lărgind astfel orizontul definiției acestui termen.
Termenul este uneori descris ca fiind o prejudecată împotriva grăsimii sau stigmatizare în greutate, făcând referință către persoanele supraponderate. Mergând mai departe, raționamentul își are rădăcinile în ideea că atingerea unui tip de corp uman subțire, tonifiat, cu greutăți “admise” de societate este scopul final al vieții; a nu atinge acest obiectiv sau a fi supraponderal este un semn al eșecului, cel puțin moral. Fatfobia este întâlnită și în sălile de sport sau la restaurante, existând destule persoane care s-au simțit jignite de anumite comentarii fie din partea familiei sau a prietenilor.
În ultimii ani, lupta împotriva obezității a devenit o inițiativă în sănătatea publică din ce în ce mai populară, care a atras odată cu ea și creșterea fatfobiei și a atitudinilor vizavi de ea. Conform unor studii, discriminarea în greutate a crescut cu peste 60% pe parcursul ultimului deceniu. Studii din Europa au arătat că aproape 40% dintre persoanele considerate obeze s-au confruntat cu rușinea în ceea ce privește grăsimea. Copiii de școală considerați obezi aveau șanse de peste 60% să aibă parte de diverse forme de hărțuire.
Fatfobia este mai mult decât dureroasă din punct de vedere emoțional, studiile arătând că având o astfel de prejudecată are un efect dăunător asupra sănătății mentale și fizice. Bolile de inimă, diabetul, tulburările de alimentație, moartea timpurie, pot fi consecințe ale fatfobiei. Supărările care au legătură cu grăsimea corporală pot duce la depresie, stimă de sine scăzută, stres psihologic, nemulțumire vizavi de propriul corp, abuzurile diferitelor substanțe.
Comportamentele prin care se manifestă fatfobia pot fi directe sau subtile, de la agresiune, batjocoră, până la sugestii greșite care îți indică faptul că ar trebui să slăbești (chiar dacă nu este necesar). Ele pot veni din partea anumitor persoane specifice sau de la modul în care societatea gestionează astfel de probleme. Una din cele mai bune modalități de abordare a acestei probleme este înțelegerea provenienței, formele pe care le poate lua și cum pot arăta aceste tipuri de discriminare.
Vrem sau nu, recunoaștem sau nu, fiecare dintre noi participăm și perpetuăm fatfobia fără să ne dăm seama, dar partea bună este aceea că există loc de îmbunătățire și creștere. Societatea ne-a crescut cu anumite formule de comunicare, dar, cu puțină muncă putem evita să nu le mai pronunțăm.
Ar trebui să eviți să spui formule ca “mă simt atât de gras” sau să le complimentezi altora corpul sau faptul că a pierdut în greutate. Trebuie să eviți să vorbești despre “corpul de plajă” sau folosirea corpului ca măsură pentru valoarea de sine sau orice are legătură cu pierderea în greutate ca auto-îmbunătățire. Trebuie să eviți tot ce are legătură cu “subțierea” corporală sau să faci afirmații că “sunt atât de inconștient sau rău” după ce ai mâncat anumite alimente “interzise”. Nu trebuie să faci comentarii cât de mult mănâncă cineva sau să întrebi când îmbraci ceva dacă “arăt gras în asta?”. Nu ar trebui să spui nimic care are legătură cu anumite persoane ce nu au anumite forme ale corpului, nu sunt atletice sau nu pot avea parte de activitate fizică.
Cultura dietelor este formată dintr-un grup de idei și credințe ce promovează un corp slab și în formă ca fiind singurul acceptabil, atingerea acestui tipar fiind unul din cele mai importante scopuri ale vieții. Cu această mentalitate, cultura dietei indică faptul că greutatea corporală, forma și dimensiunea sunt legate direct de conceptele de bine și rău, un corp mai mare decât cel propus fiind un eșec moral fundamental.
Există o distanță foarte mică de la persoanele cu un corp mai mare și fatfobia în sine, cultura alimentară contribuind în mare măsură la perpetuarea ideilor fatfobe. Marketingul agresiv susține această cultură prin intermediul reclamelor fără grăsimi, pro pierdere în greutate, ceea ce duce la o amplificare a sentimentelor de rușine ale celor ce au corpuri mai mari, încurajându-i să slăbească și asta chiar dacă greutatea lor este sănătoasă.
Această gândire de DA sau NU se extinde implicit și asupra alimentelor, unele fiind “bune”, altele “rele”. Astfel de concepte pun bazele periculoase pentru dezvoltarea unor obiceiuri alimentare dezordonate, tulburarea de alimentație excesivă fiind cea mai des întâlnită și strâns legată de multe diete.
Fatfobia și mesajele acesteia sunt puternice dar, cu voință, narațiunea și mentalitatea pot fi schimbate. Având atitudinea potrivită și schimbându-ne gândirea de la a judeca la a accepta pe cei din jur, până la conștientiza că valoarea unui om nu stă în greutate sau aspect, vom reuși să vedem diferențele și să le sărbătorim. Să încercăm să vedem mâncarea și mișcarea corpului ca niște lucruri frumoase și bune, să învățăm să ne iubim așa cum suntem! Încrederea și dragostea de sine, atunci când sunt puternice și asumate, nu pot fi zdruncinate și nu ne pot fi luate.
