Inima este o maşinărie complexă, pe planeta noastră neexistând alt “dispozitiv” care să pompeze de 100000 de ori pe zi pentru decenii. Cu toate acestea, faptul că suntem sănătoşi ne face să fim neglijenţi cu inima până când ceva începe să nu funcţioneze corespunzător. Şi din nefericire, există credinţa populară care spune că bolile de inimă sunt specifice omului de vârstă mijlocie, ceea ce este total greşit.
Statisticile arată că mai multe femei mor de boli ce au legatură cu inima decât cele cu cancer la sân şi col uterin combinate, doar că aici, marketingul a făcut diferenţa. Majoritatea merg să facă mamografie sau testul Papanicolau, dar prea puţine îşi verifică tensiunea arterială; aici se creează un dezechilibru nejustificat. Principalii factori de risc – colesterolul crescut, tensiunea arterială ridicată, zahărul din sânge – au crescut în pandemie şi nu se cunoaşte însă dacă au revenit la valorile iniţiale sau au avut parte ulterior de o reechilibrare. Riscul de a avea unul dintre aceşti trei factori a crescut în perioada respectivă de la 30% la aproape 50%.
Pe lângă acestea, există factorul genetic care nu poate fi controlat; genele sunt cele ce stau la baza majorităţii atacurilor de inimă, fiind considerate declanşatori taciţi. O mare parte din femeile ajunse la spital nu cunoşteau aceste aspecte şi nu aveau nici cea mai vagă bănuială că e ceva în neregulă cu inima lor. Nu aveau factorii cu risc ridicat precum colesterolul ridicat, presiunea ridicată a sângelui, glicemie, arterele nu aveau placă; infarctul lor a fost imprevizibil şi brusc, nimic neanunţându-l.
Sistemul medical per total nu este pregătit pentru aşa ceva. Simptome ca senzaţia de strângere în piept sau presiunea care durează câteva minute (vine şi pleacă timp de câteva zile) sunt mai frecvente la femei decât la bărbaţi. Pacienţii femei au şanse mai mici să primească investigaţiile necesare precum angiografiile coronariene, au 50% şanse mai mari să primească diagnostic greşit şi de două ori mai mare şanse să moară în decurs de 6 luni de la externare.
Cadrul medical nu este echilibrat, majoritatea studiilor clinice referitoare la tratarea unui atac de cord au fost efectuate în mare parte pe bărbaţi şi astăzi există puţine date despre eficienta medicamentaţiilor pentru inima în cazul femeilor. Pentru un tratament corect sunt necesare mai multe date clinice pentru a şti concret ce medicamente funcţionează cel mai bine. Având un tratament corect şi modificări ale stilului de viaţă, pacienţii vor avea o viaţă normală dar se confruntă cu apariţia celui de-al doilea atac de cord.
Pentru a funcţiona corect, inima are nevoie ca toţi parametri să funcţioneze corect. Un atac de cord distruge un parametru, va continua să funcţioneze în continuare cu restul, dar pacientul se îndreaptă către o îmbolnăvire mai mare sau alarmantă. Un al doilea atac de cord se produce când pacienţii se îmbolnăvesc din alte cauze, ceea ce reduce numărul parametrilor. Aproximativ 20% din pacienţi sunt internaţi în următorii 5 ani datorită unui al doilea atac de cord, ceea ce duce la anxietate.
Un lucru important pentru evitarea neplăcerilor este acela de a învăţa să-ţi asculţi corpul; dacă ai o durere de maxilar, o durere în piept, spate, braţe, cheamă o ambulanţă! Acţionează!
Inima şi top 8 factori de risc
- Nivelul ridicat al colesterolului formează plăcile pe pereţii arterelor.
- Hipertensiunea arterială face arterele mai puţin elastice scăzând debitul de sânge şi oxigen către inimă.
- Obezitatea duce la acumularea materialului gras în artere.
- Nivelul ridicat de zahăr în sânge – diabetul de tip 2 creşte riscul îmbolnăvirii inimii cu până la 10 ori mai mult.
- Aproximativ 20% din cei ce fumează au parte de deces cauzat de bolile de inimă.
- Starea de inactivitate este noul fumat.
- Dacă dormi mai puţin de 7 – 9 ore pe noapte, poţi avea parte de boli de inimă.
- Alimentele procesate bogate în grăsimi şi zahăr au fost găsite cu legături importante în sănătatea precară a inimii.
Este atac de cord?
Mai puţin de jumătate dintre femei experimentează simptome tipice cum ar fi dureri puternice în zona pieptului, dar mult mai multe experimentează presiune, senzaţie de strângere sau dispnee ce pot varia de la senzaţia de comod la severă. Multe femei le interpretează ca fiind semnale ale indigestiei.
Semnale de alarmă
- Gât, maxilar, umăr;
- Dureri în partea superioară a spatelui sau dureri abdominale;
- Dificultăţi de respirat cu sau fără disconfort toracic;
- Durere la unul sau ambele braţe;
- Greaţă, indigestie, vărsături;
- Transpiraţie rece;
- Ameţeli sub diverse forme;
- Sentimente neobişnuite de oboseală;
- Palpitaţii cardiace;
- Respiraţie dificilă.
