Tulburările de alimentaţie au crescut în timpul pandemiei, în timp ce discuţiile despre acest subiect sunt acum în creştere pe măsură ce oamenii povestesc despre situaţiile lor, cu ce s-au confruntat, cum au decurs recuperările. Partea bună este aceea că multe vedete (Jane Fonda, Taylor Swift) au ieşit în ultima perioadă, recunoscând şi împărtăşind experienţele personale legate de tulburările de alimentaţie.
În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă încurajează găsirea modalităţilor prin care se poate promova sănătatea şi un stil de viaţă sănătos, fără a crea ruşine în ceea ce priveşte greutatea corporală şi cum arată corpurile noastre. Cele mai recente statistici arată o îmbunătăţire a acestor tendinţe, cu toate că un procent destul de însemnat de femei încă experimentează probleme cu imaginea corpului. Tulburările de alimentaţie au izbucnit în timpul primului val de pandemie, studiile arătând o creştere a preocupărilor legate de imaginea corporală, mâncarea în exces, restricţiile alimentare, exerciţiile fizice făcute într-un mod rigid cu scopul de a controla greutatea, şamd.
Limbajul corpului
În timpul pandemiei s-a înregistrat o creştere acută a cazurilor de spitalizare şi apeluri către liniile de asistenţă, partea mai puţin plăcută fiind aceea că tulburările de alimentaţie încă reprezintă o problemă în multe din comunităţi. Din nefericire, mulţi nu suntem conştienţi de ceea ce poate însemna acest lucru şi se pare că doar 1 din 10 persoane recunosc semnele şi simptomele, în timp ce mulţi consideră că tulburările de alimentaţie reprezintă o alegere.
Realitatea însă, arată că tulburările de alimentaţie sunt la fel de complexe că bolile mentale; nu poţi spune despre anumite persoane că au aşa ceva după modul în care arată! Ele vin sub diverse forme şi dimensiuni. Anorexia şi bulimia nu sunt cele mai predominante tulburări de alimentaţie, existând alte tipuri de tulburări care ne afectează. Pot fi manifestări sub forma obiceiurilor alimentare sau a imaginii corporale distorsionate, a supraevaluării greutăţii sau o intensă frică de a lua în greutate. A mânca în exces înseamnă a mânca o cantitate mare de alimente cu o pierdere a controlului, cu sentimente de suferinţă, ele putând fi asociate cu o serie de factori ca alimentaţia, suferinţa emoţională, stresul, alături de multe alte forme de manifestare.
Există de asemenea şi alte forme de boli care nu sunt recunoscute la nivel oficial, dar sunt semnalizate de experţi, ortorexia fiind o manifestare ce se manifestă prin a mânca cât mai “curat”. Răspândită este şi alimentaţia dezordonată care are comportamente restrictive sau compulsive ce pot reflecta multe, dar nu te pot duce cu gândul la tulburări de alimentaţie.
Vremuri grele
Tulburările de alimentaţie au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani datorită izolării, anxietăţii şi accesului restricţionat la asistenţa medicală, cauze venite odată cu pandemia şi care au pus o mare presiune pe oameni. Faptul că există o anumită limitare în supermarketuri datorită izolării, şi-a pus amprenta în mod deosebit asupra persoanelor care aveau o gamă limitată de alimente şi care se simţeau în siguranţă consumând-o.
Au fost înregistrate de asemenea reveniri ale cazurilor celor care suferiseră în trecut de tulburări de alimentaţie, ceea ce a produs şi o mai mare confuzie în rândul acestora; chiar dacă fizic aceştia erau bine, din punct de vedere emoţional au avut parte de sentimentele trecute, accentuându-se ideea că lucrurile au scăpat de sub control. Pentru anumite persoane, pasiunile creative au contat mult, ajutându-i să-şi gestioneze comportamentele. În cazul altora, au existat simptome ascunse, care, în timp, au crescut în intensitate şi s-au acutizat, acum fiind perioada în care lucrurile se limpezesc şi se cere ajutor.
La vedere
În ultima perioadă, tot mai mulţi ies în reţelele sociale împărtăşindu-şi experienţele, atât în ceea ce priveşte alimentaţia dezordonată, cât şi în privinţa triumfului recuperării şi revenirii la normalitate. Acesta este un semn al normalităţii şi abordarea este una sănătoasă, mai ales că tulburările de alimentaţie reprezintă lupte personale în tăcere. Este util să auzi experienţele altora, să auzi cum s-au recuperat şi ce i-au ajutat şi mai mult, ceea te poate ajuta pe tine să identifici anumite obiceiuri, înainte ca acestea să se transforme într-o avalanşă.
Cu toate acestea, există şi o parte mai puţin plăcută. Poveştile personale pot crea conştientizare, dar anumite detalii explicite pot declanşa anumite comportamente în rândul ascultătorilor vulnerabili. Cea mai bună abordare este aceea de a împărtăşi experienţele tale dar nu în mod specific, vorbind despre obiceiuri alimentare şi/ sau greutate. Chiar şi etichetele care atrag atenţia despre conţinut sensibil pot fi căutate de cineva care se informează şi care este speriat de tulburările de alimentaţie.
Este foarte important ca cei care au reuşit să treacă de această boală să se simtă mândri, deoarece recuperarea este un efort mare ce merită să fie apreciat. Sunt de ajutor strategiile oferite de cei care au trecut prin asta, pentru a-i ajuta să gestioneze emoţiile şi experienţele dificile; a pune focusul pe aspectele emoţionale şi psihologice poate fi de un real ajutor. Şi există numeroase cazuri ale celor care au reuşit să depăşească aceste momente grele, care şi-au împărtăşit povestea în reţelele sociale şi primesc întrebări chiar şi după câteva luni. Bineînţeles că ei pot oferi sugestii şi sfaturi care ţin strict de propria experienţă, neavând poate nicio calificare; important este faptul că aceste persoane pot fi exemple inspiraţionale de urmat.
Tulburările de alimentaţie şi semnele pe care trebuie să le cunoşti
- Înregistrând tot ce mănânci într-o aplicaţie sau jurnal alimentar;
- Simţindu-te în afara controlului în jurul alimentelor;
- Cântărindu-te în exces sau având reguli în ceea ce priveşte greutatea;
- Stand în pat şi şi analizând ceea ce ai mâncat;
- Verificând în avans meniul şi făcându-ţi griji că nu va exista ceva suficient de sănătos;
- Simţind vinovăţie după ce ai mâncat.
